Sfântul Prohor Georgianul, descendent al nobiliei familii şavteli, s-a născut la sfârşitul secolului al X-lea şi a crescut într-o mănăstire. Când a ajuns la vârsta bărbăţiei, a fost hirotonit ieromonah şi a muncit timp de un an în Lavra Sfântului Sava, din Ierusalim. Apoi, cu binecuvântarea Părintelui sau duhovnicesc Eftimie Grdzeli, a început reconstrucţia Mănăstirii georgiene Sfânta Cruce, de lângă Ierusalim.
Conform tradiţiei, pe acest loc, nepotul lui Avraam, Lot, a plantat trei copaci – un chiparos, un pin şi un cedru. În cele din urmă, aceşti trei copaci au crescut în mod minunat, sub forma unui singur copac mare. Când se construia Templul lui Solomon, acest copac a fost tăiat, dar lăsat nefolosit. Se spune că crucea pe care a fost răstignit Hristos Mântuitorul nostru a fost făurită din lemnul acestui copac.
În secolul al IV-lea, pământul pe care a crescut copacul miraculos a fost oferit Sfântului Rege Mirian, primul rege creştin al Georgiei. Apoi, în secolul al V-lea, în timpul domniei Sfântului Rege Vakhtang Gorgasali, pe acel pământ a fost întemeiată Mănăstirea Sfânta Cruce. Mănăstirea a fost distrusă de mai multe ori, între secolele VII şi IX.
În cele din urmă, în secolul al XI-lea, Regele Bagrat Kuropalates a oferit o mare parte din averea sa Părintelui Prohor, pentru restaurarea mănăstirii. Sfântul Prohor a înfrumuseţat mănăstirea, apoi a adunat optzeci de călugări şi a stabilit Tipiconul (regula monahală) pentru comunitate, conform celui de la Lavra Sfântul Sava.
Sfântul Prohor muncind mult şi trăind până la o vârstă înaintată, şi-a ales ca ucenic pe Gheorghe, care sa fie următorul stareţ al mănăstirii.
Apoi a plecat spre pustie cu doi dintre ucenicii săi şi, după un timp, călugărul neprihănit şi-a predat duhul lui Dumnezeu.
Dincolo de aceasta, se ştie puţin despre viaţa Sfântului Prohor. Potrivit cercetătorilor şi cărturarilor georgieni, el s-a născut probabil între 985 şi 990. A petrecut între anii 1010-1015 în Ierusalim şi a muncit în Lavra Sfântului Sava până în 1025. S-a mutat la Domnul în anul 1066, la o vârsta cuprinsă intre 76 de ani şi 81.
