Sfânta Muceniţă Teodula (sec IV după Hristos)

Sfânta Muceniţă Teodula a trăit în cetatea Anazarbus (astăzi Ciucurova, în Anatolia, Turcia) pe vremea împăraţilor romani Diocleţian (284-305) şi Maximian (305-311). Prefectul oraşului, Pelagius, era un om foarte crud. Slujitorii săi i-au vânat pe creştini în întreaga regiune, aducându-i la judecată, unde li se citea edictul imperial şi li se poruncea să se închine idolilor.

Într-o zi, i-au adus acestuia o femeie creştină pe nume Teodula. Îi era frică; nu atât de mult de torturi, cât de faptul că ar putea fi spurcată de păgâni şi, din această cauză, le oferise acestora mult aur. Cu toate acestea, servitorii nu au acceptat aurul şi au adus-o înaintea prefectului. Pelagius i-a cerut numele şi i-a poruncit să se închine zeilor păgâni. A ameninţat-o cu torturi crude dacă refuză. Sfânta Teodula a răspuns:

„Sunt creştină. Însuşi numele meu înseamnă „Slujitoare a lui Dumnezeu” şi aşa mă numesc oamenii: Teodula. Mă închin Singurului Dumnezeu Adevărat şi nu mă voi închina unei simple pietre”.

Pelagius a devenit furios şi a dat ordine să înceapă tortura. Domnul a ajutat-o pe Teodula şi ea nu a simţit nicio durere. Cu toate acestea, Pelagius a spus că acest lucru a fost făcut de zei, care ar fi cruţat-o pe Teodula în speranţa că se va întoarce la ei.

Sfânta Teodula i-a spus prefectului:

„Unde sunt zeii tăi, care mă cruţă? Arată-mi-i, ca să le arăt cinste”.

Au dus-o în templul împăratului roman „zeificat” Hadrian, pe care îl considerau un zeu puternic. Cu toate acestea, sfânta, rugându-se către Unicul Dumnezeu Adevărat, a suflat pur şi simplu spre idol şi s-a prăbuşit în praf. Văzând asta, Pelagius tremura de spaimă. Dacă distrugerea idolului ar fi fost raportată împăratului, el însuşi ar fi fost aruncat apoi fiarelor sălbatice. Ca urmare, acesta a căzut la picioarele Sfintei Teodula, implorând-o să refacă idolul şi promiţând că va primi creştinismul.

Sfânta s-a rugat Domnului Iisus Hristos, iar idolul s-a aşezat din nou pe locul său, întreg şi intact. Cu toate acestea, prefectul Pelagius nu numai că nu şi-a ţinut promisiunea de a deveni creştin, ci a început să o tortureze pe sfânta muceniţă, cu furie şi mai mare.

În timpul acestor chinuri, un anume coleg numit Eladie a venit la prefect şi, uitându-se la captivi, a cerut să i se dea pe seamă fecioara Teodula, promiţând că o va face să se închine zeilor păgâni – el făcând acest lucru pentru că urmărea să intre în graţiile prefectului cetăţii şi să primească onoruri.

Eladie a supus-o pe Sfânta Teodula chinurilor dure, depăşind pe Pelagius în cruzime. Sfânta s-a rugat ca Dumnezeu să-i dea putere să reziste până la capăt. A primit imediat ajutor de la Dumnezeu şi a fost vindecată. Chinuitorul a fost uimit, iar Sfânta Teodula l-a îndemnat:

„Fă-te creştin”, a spus ea, „şi vei obţine onoruri veşnice în Împărăţia Domnului nostru Iisus Hristos, Care va judeca atât pe cei vii, cât şi pe cei morţi şi va da fiecărui om după faptele sale”.

Prin rugăciunile şi cuvintele ei, Sfânta Teodula l-a îndrumat pe Eladie la cunoaşterea Adevărului. A crezut în Hristos şi L-a mărturisit pe Adevăratul Dumnezeu înaintea prefectului. De asemenea, a primit coroana muceniciei. I-au tăiat capul cu o sabie şi i-au aruncat trupul în mare.

Sfânta Teodula a fost aruncată într-un cuptor aprins, dar a rămas nevătămată. După aceasta, au întins-o pe o placă de metal. Au turnat gudron fierbinte, ceară şi ulei peste ea, dar vasul înroşit s-a spart în bucăţi, iar focul a ars mulţi oameni, inclusiv pe prefectul oraşului Pelagius, care a şi murit de spaimă, dar Sfânta Teodula a rămas nevătămată.

Văzând astfel de minuni, mulţi oameni au crezut în Hristos, printre care se numărau şi cetăţenii respectaţi Macarie şi Evagrie. Păgânii au continuat să-i tortureze pe creştini. Au încălzit un cuptor şi i-au aruncat pe Sfinţii Teodula, Macarie, Evagrie şi mulţi alţii care au crezut în Hristos, în el. Toţi au pătimit muceniceşte şi s-au mutat la viaţa nemuritoare.

__________________________

Cu ajutorul lui Dumnezeu, culegere de text, traducere si adaptare dupa editii ale unor Sinaxare ortodoxe în limbi straine