Purpura împărătească a lui David şi Solomon

David, îmbrăcat în violet, îl unge Rege pe Samuel. Sinagoga Dura Europos, secolul III după Hristos

Vopseaua purpurie, realizată din moluşte mediteraneene care vieţuiesc la mai mult de 300 Km distanţă de Timnah, le conferă textilelor culoarea violetului regal la care se face referire adesea în Biblie. Pentru prima dată în Levant, au fost descoperite resturi de ţesături vopsite. Datarea cu radiocarbon confirmă faptul că ţesăturile erau din anul 1000 înainte de Hristos, aproximativ contemporane cu regii biblici David şi Solomon.

Fragment de ţesătură purpurie rară. Credit Dafna Gazit IAA

După cum explică dr. Naama Sukenik…

„…în antichitate, ţinuta purpurie era asociată cu nobilimea, cu preoţii şi, desigur, cu regalitatea. Umbrele superbe ale violetului, faptul că nu se decolorează şi dificultatea de a produce colorantul, care se găseşte în cantităţi mici în corpul moluştelor, au făcut ca acesta să fie cel mai apreciat dintre coloranţi, care adesea costă mai mult decât aurul… Acum, pentru prima dată, avem dovezi directe ale unor astfel de ţesături vopsite, păstrate de aproximativ 3000 de ani.”

Cercetătorii cred că glanda din moluşte produce violetul atunci când nu există expunere la lumină, şi un albastru deschis, atunci când există expunere la lumină. Albastrul (tekhelet) a avut o semnificaţie pentru vechii israeliţi, iar David, Solomon şi Iisus au fost descrişi cu toţii, în Biblie, ca purtând haine purpurii (argaman).

Rezultatele privind noua descoperire au fost anunţate în ianuarie 2021, de către Autoritatea Israeliană de Antichităţi, iar studiul complet a fost publicat pe Plos One. Cercetătorii de la Autoritatea pentru Antichităţi din Israel, Universitatea din Tel Aviv şi Universitatea Bar Ilan au colaborat la această lucrare. (Dr. Naama Sukenik, Prof. Erez Ben-Yosef, Prof. Zohar Amar, Dr. David Iluz, Dr. Alexander Varvak și Dr. Orit Shamir.)

Slaves Hill, Timnah, unde a fost descoperită ţesătura

Revista biblică 19: 1, februarie 2003, prezenta un articol semnat de Ari Greenspan, în care se amintea, pe scurt:

“Încă de când prima picătură îngheţată de apă se prelingea pe sub costumele noastre, am ştiut că această scufundare va fi una istorică. Ne-am verificat echipamentul de scufundări pentru ultima oară şi, apoi, am coborât încet în apele albastre şi adânci ale vechiului port mediteranean Akko, în nordul Israelului. Scopul nostru: să găsim micul melc folosit în vremurile străvechi pentru a produce tekhelet-ul, vopseaua albastră strălucitoare apreciată în Biblie – dar pierdută pentru lumea modernă.

În primele câteva minute, nu am văzut nimic. Apoi, partenerul meu de scufundări şi prietenul vechi din şcoală, Baruch Sterman, un fizician care locuieşte în Israel, s-a întins neapărat să apuce ceva ce arăta ca o piatră. A întors „piatra” – era de fapt o scoarţă acoperită de alge care se amestecase imperceptibil în decor. Înainte de scufundare, rabinul Elyahu Tevger, liderul expediţiei noastre, descrisese cu precizie molusca pe care o căutam şi ne arătase fotografii. Datorită pregătirii, eu şi Sterman am recunoscut imediat „piatra” ca având profilul clasic al speciei de melci – numită în latină Murex trunculus – care a dat lumii antice culoarea albastră.

Fotografie de Eugene Weisberg, Tel Aviv

O bucată de lână albă se schimbă aproape magic în albastru, după ce a fost îmbibată într-o soluţie chimică galbenă. Aceeaşi soluţie de colorant a fost folosită în vremurile biblice pentru a colora perdeaua Templului, acoperirea Cortului deşertului şi hainele bogate ale regilor şi ale preoţilor. În Tora, Dumnezeu îl instruieşte pe poporul său „să-şi facă ciucuri la poalele hainelor lor, din neam în neam, şi pe deasupra ciucurilor de la poalele hainelor lor să pună un şiret de mătase violetă.” (Numerii 15:37) pentru a respecta alte porunci. Purtarea acestor franjuri, sau tzitzit, este o mitzvah (poruncă) pe care evreii respectuoşi s-au străduit întotdeauna să o împlinească.

Dar compoziţia chimică a vopselei albastre biblice a fost un mister până acum abia câţiva ani. În articol, Greenspan povesteşte cum lumea modernă a recuperat albastrul biblic. Sursa: melcul modest Murex, prezentat în dreapta paharului din această fotografie.

a fost şi ea tratată de Revista de Arheologie Biblică 45: 4, iulie/august septembrie/octombrie 2019, prin rândurile semnate de Mahri Leonard-Fleckman.

“Tel Batash, din Shephelah, este un sit arheologic uimitor şi fascinant. Săpăturile de acolo au dezvăluit un oraş din epoca fierului, pe care cercetătorii l-au identificat drept Timnah-ul biblic. Cu toate acestea, identificarea nu ne spune cine au fost oamenii din Timnah sau cum să-i diferenţiem de ceilalţi. Nici sursele textuale, nici cele arheologice nu par să ofere răspunsuri clare.

Sit-ul este aproape de aşa-numitele oraşe filistene Gath (Tell eş-Şafi) şi Ekron (Tel Miqne) în Shephelah, de dealurile joase dintre munţi, la est, şi câmpia de coastă la vest. Potrivit arheologilor, pentru o mare parte a epocii fierului (1200-586 înainte de Hristos), Shephelah a fost o regiune în care diferite persoane au interacţionat şi au coexistat. Aceşti oameni sunt etichetaţi în Biblie drept filisteni, canaaniţi, israeliţi şi iudaiţi, dar se pare că identităţile lor erau mai fluide decât numele pe care le avem pentru ei. Nu există un consens clar cu privire la modul de reconstituire sau etichetare a popoarelor în această regiune de frontieră. Deci, singurele categorii pe care le-am adoptat provin din texte antice.”

FOTO DUBY TAL/ALBATROSS/ALAMY STOCK

LOCAŢIE” Situat aproape de oraşele filistenilor Gath şi Ekron, Tel Batash (Timnah-ul biblic) se află în Shephelah – o regiune de dealuri mici, înclinate, către munţii de la est şi câmpia de coastă din vest. Din punct de vedere istoric, Shephelah-ul a acţionat ca o regiune de graniţă între popoarele de pe munte şi cele de pe coastă, favorizând interacţiunea între diferite grupuri etnice şi culturale.

__________________________

*Cu ajutorul lui Dumnezeu, culegere de text, traducere şi adaptare după Revista americană de Arheologie Biblică, în completare cu traduceri şi adaptări după alte date obţinute din Arhiva Societăţii de Arheologie Biblică