publicat în: Arhivă

Sfântul Simeon, Episcop de Polotsk şi Tver

Sfântul Simeon, Episcopul Tverului, a fost descendent din Prinţii de Polotsk. El a fost al şaptelea episcop al Polotskului şi întâiul Episcop al Eparhiei Tver. Tronul sfântului a fost prima dată la Polotsk, dar atacurile şi ostilităţile cu prinţii lituanieni, precum şi asasinarea Prinţului de Polotsk (ruda sa) în 1263, l-au obligat să se mute la Tver (Prinţul Iaroslav Iaroslavici devenise Marele Prinţ al Rusiei şi a ales Tver-ul drept oraşul său de guvernământ).

Sfântul Simeon era binevoitor şi bun cu cei călcaţi în picioare şi lipsiţi, atent la ordinele monahale şi preoţeşti şi un apărător zelos al adevărului.

Cronica Nikonov relatează că acest Sfânt Episcop era

„cunoscător al medicinei şi foarte versat în Cărţile Sfintei Scripturi; profesor, om virtuos, preocupat de nevoiaşi, văduve şi orfani, un apărător al celor călcaţi în picioare şi izbăvitor al oprimaţilor”.

Istoria ne păstrează o conversaţie a Sfântului Simeon cu Prinţul Constantin de Polotsk care, dorind să facă o glumă despre Curtea sa, l-a întrebat pe sfânt, la o cină:

„Unde vor fi membrii Curţii pe lumea cealaltă?”.

Simeon a răspuns:

„Curţile vor fi, şi acolo, tot unde se află prinţul”.

Prinţul a continuat:

„O instanţă ar putea judeca nedrept şi ar putea lua mită sau ar putea tortura oameni, iar răul este de fapt comis de mine?”.

Episcopul i-a explicat:

„Dacă un prinţ este bun şi se teme de Dumnezeu şi este preocupat de oameni şi iubeşte adevărul şi numeşte oameni buni, temători de Dumnezeu, inteligenţi şi iubitori de adevăr în Consiliul său, acel prinţ va merge în Rai, şi Curtea sa cu el. Dacă, totuşi, un prinţ nu se teme de Dumnezeu şi nu este preocupat de creştini şi nu se gândeşte la orfani şi văduve şi dacă numeşte consilieri răi care nu au integritate, pentru a-i aduce bani, acel prinţ va merge în Iad. Şi curtea lui, cu el.”

Sfântul Simeon s-a mutat la Domnul pe 3 februarie 1289.

__________________________

*Cu ajutorul lui Dumnezeu, culegere de text, traducere şi adaptare după ediţii ale unor Sinaxare ortodoxe în limbi străine