Sfântul Ierarh Iosif (Naniescu) cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei
Acest mare Mitropolit al Moldovei – losif al II-lea, Naniescu – numit “cel sfânt şi milostiv”, a fost cel mai strălucit ierarh al Bisericii Ortodoxe Române din a doua jumătate a secolului XIX, după Sfântul Calinic de la Cernica. Era fiul preotului Anania (Nane) Mihalache şi al prezbiterei Teodosia, în satul Răzălăi-Bălţi, născut la 15 iulie, 1818. După doi ani, tatăl său moare, mama sa rămâne văduvă cu doi copii, loan şi leremia. În anul 851 ierodiaconul Teofilact, unchiul său, aduce la Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iaşi pe copilul loan, pentru a învăţa carte. Aici deprinde scrisul, cititul, tipicul şi muzica psaltică. În anul 1834, ierodiaconul Teofilact este numit egumen la Mănăstirea Sfântul Prooroc Samuil din Focşani. unde aduce şi pe nepotul său. În anul 1835, ierodiaconul Teofilact ajunge eclesiarh la Episcopia Buzăulu, sub vestitul Episcop Chesarie, împreună cu tânărul loan.
La 23 ianuarie, 1835. rasoforul loan este călugărit cu numele de Iosif, in catedrala episcopală, iar a doua zi este hirotonit diacon. Ca ucenic al Episcopului Chesarie, în anul 1836. ierodiaconul losif Naniescu intră la Seminarul din Buzău, atunci înfiinţat, pe care îl termină în 1840. Apoi, între anii 1840-1847, urmează Colegiul Sfântul Sava din Bucureşti.
În anul 1849 este numit egumen la Mănăstirea Şerbăneştii Morunglavului – Râmnicu Vâlcea, iar la 29 august 1850 este hirotonit preot în Bucureşti.
În noiembrie 1852, este făcut protosinghel de Sfântul Calinic, Episcopul Râmnicului. În 1857 este numit egumen la Mănăstirea Găişenii-Dâmboviţa, iar după 4 ani este făcut arhimandrit de Mitropolitul primat Nifon şi numit, în1863, egumen la Mânăstirea Sărindar din Bucureşti. Între anii 1864-1870, arhimandritul losif Naniescu a activat ca profesor de religie la Gimnaziul Gheorghe Lazăr şi la Liceul Matei Basarab din Capitală, iar alţi doi ani, 1870-1871, a fost director la Seminarul Central.
La 23 aprilie 1872, arhimandritul losif Naniescu este hirotonit arhiereu, iar în ianuarie, 1873, este numit Episcop de Argeş. La 10 iunie, 1875, este ales Mitropolit al Moldovei, iar la 6 iulie acelaşi an este instalat la laşi. Timp de 27 de ani, venerabilul Mitropolit losif Naniescu păstoreşie cu o rară blândeţe şi înţelepciune Mitropolia Moldovei. Aici a depus cea mai bogată activitate duhovnicească, teologică, pastorală şi socială din toată viaţa sa, rămânând pentru urmaşi un exemplu viu şi greu de imitat.
La 26 ianuarie 1902, Mitropolitul losif Naniescu „cel sfânt şi milostiv, părăseşte pe fiii săi duhovniceşti şi se strămută la cereştile lăcaşuri, pentru a sta în faţa marelui Arhiereu lisus Hristos. Mormântul său se află în partea de sud a Catedralei mitropolitane terminată de el.
– transcriere după Patericul Românesc, alcătuit de Sfântul Părinte Arhimandrit Ioanichie Bălan
