publicat în: Arhivă

APEL (trebuie sa participam cu totii): ” Cuvânt bun – La Betleem în noapte ”

MESAJUL DUMNEAVOASTRA POATE ADUCE BUCURIE unei familii ortodoxe din enclavele Kosovo.

“Vreau ca oamenii să cunoască realitatea de fiecare zi a copiilor din Kosovo, care merg la şcoală sub escortă armată!”

Ortodocşii din întreaga lume, încep pregătirile pentru sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, incă de la începutul acestui post. Fiindcă postul, in sine, nu înseamnă altceva decât pregătire. El este:
“(…) lucrul lui Dumnezeu, căci Lui nu-I trebuie hrană. (..) viaţă şi petrecere îngerească, pentru că îngerii sunt fără hrană. Este omorârea trupului, că acesta, hrănindu-se, ne-a făcut morţi; şi izgonirea patimilor este postul, căci lăcomia întărâtă patimile trupului” (Sfântul Simeon al Tesalonicului).

Postul Crăciunului este aşezat pentru a ne pregăti spre cuviincioasă întâmpinare a Naşterii Domnului şi închipuie noaptea în care trăia omenirea dinainte de Mântuitorul, atunci când Patriarhii şi Drepţii Legii vechi aşteptau venirea Lui, cu post şi cu rugăciune.

In ziua cea din urma a acestui post (Ajunul Craciunului) se ajunează, adică nu se mănâncă nimic până la ivirea luceafărului de seară (scriu cărţile vechi), care închipuie steaua Magilor; apoi mâncăm uscat: seminţe, poame, turte sau covrigi. Tot în această seară (sau în perioada premergătoare), slujitorii Bisericii umblă cu Icoana Naşterii, cântând troparul Crăciunului şi aducând astfel, în casele ortodocşilor, vestea cea bună a marii sărbători din ziua următoare.

Sfintele Soboare şi rânduielile Sfinţilor Parinţi pedepsesc cu asprime pe cei ce nu păzesc posturile (Can. 69 al Sfinţilor Apostoli). Dar noi trebuie să postim nu numai cu trupul, ci şi cu sufletul; nu numai mâncând de post, ci şi înfrânându-ne totodată de la patimi, păcate şi ispite. Odată cu înfranarea de la mâncărurile de dulce, să ne silim a ne curăţi nu numai trupul, ci şi sufletul, petrecând mai mult timp în rugaciune şi pocăinţă, în lucrul cel bun.

Acesta este postul întreg, adevărat şi desăvârşit : postul de bucate şi de fapte, postul de mancare si de buna purtare. (Catehism)

Sf. Ioan Gură de Aur zice:
„Postiţi? Arataţi-mi-o prin fapte!
Cum?
De vedeţi un sărac, aveţi milă de el; un duşman, împăcaţi-vă cu el; un prieten înconjurat de un nume bun, nu-l invidiaţi; o femeie frumoasă, întoarceţi capul.
Nu numai gura şi stomacul vostru să postească, ci şi ochiul, şi urechile, şi picioarele, şi mâinile voastre, şi toate mădularele trupului vostru. Mâinile voastre să postească rămânând curate şi de hrăpire şi de lăcomie. Picioarele, nealergând la privelişti urâte şi în calea păcătoşilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumuseţile străine… Gura trebuie să postească de sudalme şi de alte vorbiri ruşinoase” (Adpopulum antiocheum, Cuv. 3, Migne, P. G., XLIX, col. 53).

Astfel, din căldura sau relativul confort al caselor şi comunităţilor noastre, credem că nu trebuie să ne permitem să uităm, mai ales în post, că în unele zone oamenii duc un trai greu, trecând prin momente încă dificile, datorită unor politici greşite.

Am aflat cu toţii cum războaiele din Croaţia şi din Bosnia – Herţegovina au dus la un masiv exod al oamenilor din aceste zone puternic afectate de război. Unele persoane au reuşit să-şi găsească adăpost pe teritoriul Serbiei şi Muntenegru, acolo unde câteva societăţi filantropice au putut să dea o mână de ajutor. Chiar şi în prezent există câteva asociaţii internaţionale care desfăşoară activităţi şi proiecte de orientare, susţinere şi sprijin faţă de comunităţile marginalizate şi puternic defavorizate (sprijin psiho-social pentru copii, bătrâni şi bolnavi, cursuri pentru şomeri şi urmărirea creşterii nivelului economic).
Urmările încă se cunosc, din păcate, pe vieţile oamenilor, iar faptul că Bisericile Ortodoxe au avut de suferit în urma acestui război (au fost incendiate, arse si distruse in mod barbar) a ingreunat accesul la o viaţă religioasă normală, cu influenţe de durată, mai ales asupra copiilor.

“Vreau ca oamenii să cunoască realitatea de fiecare zi a copiilor din Kosovo, care merg la şcoală sub escortă armată”, spunea PS Irinej Episcop al Bisericii Ortodoxe Sârbe în SUA (în urmă cu 2 zile – 26 noiembrie 2008), adaugând: “Noi trebuie să fim ca o rază de speranţă pentru acei copii…”

Lăcaşuri Ortodoxe a luat deci, iniţiativa acestui program – „Cuvânt bun – Împreună spre Betleem” – lansând o invitaţie către toţi cei ce doresc sa-şi sporească fapta bună în acest post:

Vă rugăm să ne ajutaţi în transmiterea unui mesaj de susţinere frăţească, în spiritul dreptăţii, păcii şi securităţii, odată cu Sfânta Naştere din Betleem. Suntem siguri că renunţarea la speranţă trebuie să fie înlocuită de găsirea unor mijloace non-violente de proclamare a drepturilor, pentru un viitor paşnic şi echitabil.

Dacă ne ajutaţi, vom putea trimite cât mai multe mesaje de încurajare scrise, rugăciuni (să nu uităm că multe dintre cărţile bisericeşti au fost distruse odată cu clădirile) şi „o vorbă bună” asa cum simtim noi, familiilor care trăiesc în enclavele izolate din Kosovo.

Persoanele fizice (şi vom încerca să le clasificăm pe trei grupe de vârstă, pentru ca mesajele să ajungă exact la cei ce se pot bucura de ele), alti administratori de site-uri, unitatile de invatamant (unde profesorii sau elevii pot aduna astfel de mesaje), comunităţile, bisericile, organizaţiile şi partenerii din întreaga lume sunt invitaţi sa ne ajute in promovarea actiunii si să trimită cat mai multe mesaje către Lacasuri Ortodoxe, pentru Crăciunul din 2008, pe următoarele căi:

– e-mail: cuvantbun@lacasuriortodoxe.ro (în cazul în care alegeţi să nu fie publicate pe site, ci doar trimise),

ca si comentariu, dand click aici, sau in josul acestui articol (apoi, mesajul va aparea postat imediat in rubrica de comentarii, pe site, de unde noi il vom prelua)

– sau prin fax 021.352.85.62 (fiind o variantă mai la îndemână decât poşta, ramas in permanenta pe autoresponder).

Apoi, rugăciunile vor fi trimise şi tipărite (după caz) ca mesaje personale, către familii sau chiar ca materiale didactice (către şcoli), prin asociaţiile Bisericii Ortodoxe din Serbia sau prin alte programe, în perioada 25 decembrie 2008 (stil nou) – 7 ianuarie 2009 (stil vechi), deci trebuie sa ne grabim putin. Mesajele ar putea include, de asemenea, sugestii pentru diferite acţiuni non-violente. Este obligatoriu sa semnati mesajul folosind numele dumneavoastra sau orice alt mijloc de identificare atat pentru veridicitatea mesajului cat si pentru identificare in cazul unui raspuns ce poate veni din partea familiilor sarbe.

Transmiterea unei rugăciuni, aşa cum o simţiţi Dvs., sau a unui mesaj prin e-mail, este o modalitate eficientă de comunicare cu mai multe persoane care aşteaptă de mult timp mesajul dumneavoastră de speranţă. Este o mare bucurie pentru oamenii din aceste enclave să primească astfel de mesaje personale şi rugăciuni din afara regiunii în care vieţuiesc, semne de încurajare şi de speranţă, mai ales în perioada Crăciunului, pentru a-i ajuta să iasă din “izolarea în care se află”.

Deşi engleza ar fi limba preferată, cei pentru care aceasta nu e este chiar o limbă la îndemână, pot scrie în limba română.

In cazul in care cineva dintre vizitatorii Lacasuri Ortodoxe se oferă să dea o mână de ajutor la traducerea mesajelor in limba engleză sau sârbă (pe care le gaseste in rubrica de comentarii), o poate face, trimiţându-ne varianta de traducere (eventual sumară, ca rezumat) pe adresa mail: translate@lacasuriortodoxe.ro .

Mulţumim tuturor şi dorim ca totul să fie facut „În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh!”

Proiectul este iniţiat de Lăcaşuri Ortodoxe şi se va derula sub binecuvântarea Pr. Protos. Stareţ Iov (Mânăstirea Halmyris, Murighiol-Tulcea). Ca imn” al acestei actiuni, Lacasuri Ortodoxe a primit, prin subscrierea la proiect din start a Pr. profesor Constantin Dragusin, o compozitie proprie a acestuia, incantatoare, ce poarta exact numele proiectului – “La Betleem in noapte” – in interpretarea coralei Nicolae Lungu, a carui dirijor este, in cadrul Patriarhiei Romane (imnul insoteste acest mesaj). KSLCatalin