publicat în: Alte Vieţi de SfinţiArhivă

Sfântul Moise, Arhiepiscop de Novgorod

Sfântul Moise, Arhiepiscop de Novgorod

Sfântul Moise, Arhiepiscop de Novgorod

Sfântul Moise, Arhiepiscop de Novgorod (1325-1330, 1352-1359), în lume cu numele Mitrofan, s-a născut la Novgorod. În tinerețe și-a părăsit în secret casa și a intrat în Mânăstirea Otroh din Tver, unde a devenit călugăr. Părinții lui l-au găsit și, la insistența acestora, s-a mutat la o altă mânăstire, lângă Novgorod. La această mânăstire a fost hirotonit ieromonah, iar mai târziu a fost numit Arhimandrit al Mănăstirii Iuriev.

După moartea Arhiepiscopului David de Novgorod, Sfântul Petru (21 decembrie) l-a sfințit pe Moise Arhiepiscop de Novgorod, în 1325. Aceasta a fost prima sfințire episcopală care a fost săvârșită vreodată la Moscova.

Cu toate acestea, Sfântul Moise nu și-a îndrumat turma de Novgorod mult timp. Certurile și controversele și alte nenorociri au cântărit puternic asupra sufletului său, care căuta singurătatea monahală. După patru ani, a cerut să i se permită să se retragă și să trăiască în asceză. El a fost succedat de Sfântul Vasile.

În 1330, Sfântul Moise s-a retras la Mănăstirea Colmov, pentru liniște. Nici aici nu a rămas foarte mult timp. A găsit un loc pustiu la Derevianiţa, unde a construit Biserica din piatră a Învierii lui Hristos. În acest loc, călugărul a petrecut mai mult de douăzeci de ani, în nevoinţele monahale. După moartea Arhiepiscopului Vasile, Sfântul Moise a cedat cererilor poporului din Novgorod de a fi din nou arhipăstorul lor. Vechiul cronicar îl descrie pe Sfântul Moise în acest fel:

„El și-a păstorit turma ca un bun păstor; a apărat pe cei oropsiţi și a ocrotit văduvele sărace; a angajat o seamă de copiști și, prin el, au fost scrise multe cărți și a demonstrat multă evlavie în îndrumarea sa”.

În anul 1354, Patriarhul Filoteu al Constantinopolului (1354-1355, 1364-1376), ca semn al respectului său profund faţă de Sfântul Moise, i-a permis să poarte Polistavrion (veşminte cu „multe cruci”) și chiar i-a trimis personal un rând. El i-a permis, de asemenea, Sfântului Moise, să discute direct cu Patriarhul Constantinopolului, fără intermediari.

Arhiepiscopul Moise a continuat ca ierarh, timp de șapte ani, perioadă marcată de construirea multor biserici în Novgorod și împrejurimi. În 1352, Sfântul a zidit o biserică de piatră, în cinstea Adormirii Preasfintei Maici a Domnului, la Volotov. În 1355, a fost construită o mânăstire, într-un loc numit Scovorodca, având o biserică din piatră, în cinstea Sfântului Arhanghel Mihail.

În 1357, au fost construite biserici, în trei mânăstiri: la Radogoviţa, lângă Biserica Adormirii Maicii Domnului, din Volotov, la Mânăstirea Preasfântului Duh și la o mânăstire de maici. Bisericile au fost numite după Sfântul Ioan Teologul (prima și a treia dintre aceste mânăstiri au fost întemeiate de Sfântul Moise).

În 1359, simțindu-se slăbit și bolnav, Sfântul s-a retras în Mânăstirea Sfântului Arhanghel Mihail, în Scovorodsc, pe care o întemeiase. Sfântul Moise s-a nevoit aici în asceză, până la mutarea sa la Domnul pe 25 ianuarie 1362. A fost înmormântat la catedrală.

O altă sărbătoare închinată Sfântului Moise, din 19 aprilie, cinsteşte descoperirea sfintelor sale moaște neputrezite, din anul 1686. Arhiepiscopul Serghie de Novgorod, care venise acolo din Moscova în 1484, a poruncit unui preot să deschidă mormântul Sfântului Moise.

   „Nu îndrăznesc să fiu atât de îndrăzneț încât să descopăr moaștele ierarhului. Este sarcina ta, ca ierarh, să deschizi mormântul unui ierarh”, îi răspundea acela. „Vezi ce e cu leşul ăla!”, a spus Arhiepiscopul înfuriat, motiv pentru care a şi fost curând pedepsit. El şi-a pierdut minţile, nemaifiind capabil să-şi conducă eparhia. Avea să se vindece, abia când a primit schima la Mânăstirea Hutin. A murit în anul 1504, în Mânăstirea Preasfânta Treime, a Sfântului Serghie.

*********
/ spre slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe – 2022