Toate relele vin de la necinstea față de bătrânii noștri

Dragi frați și surori, astăzi ne-am adunat aici pentru a o cinsti pe Ea, pe Cea mai cinstită decât Heruvimii și mai prea-mărită fără de asemănare decât Serafimii, Maica neamului nostru pământesc, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, și icoana Ei “Vladimir”.

După cum știm, Icoana Maicii Domnului “Vladimir” a fost pictată pe masa la care Domnul Însuși și cei doisprezece Apostoli au mâncat. Iar când a văzut această icoană pictată de Apostolul Luca, Maica Domnului a spus:

„De acum încolo, toate neamurile mă vor binecuvânta, iar harul Celui Care S-a născut din mine va fi cu această icoană”.

Această icoană a ajuns în Rusia într-un mod minunat, în secolul al XII-lea, prin Marele Prinț Iuri Vladimirovici Dolgoruky, în Kiev, și a fost păstrată acolo în Mănăstirea Devici. Și când s-a decis mutarea de la Kiev într-o altă capitală nouă, a fost ales Suzdal-ul, dar a avut loc o minune extraordinară. Pe râul Klyasma, lângă Vladimir, icoana s-a oprit singură. S-a ridicat și plutea în aer. Nimeni nu o mai putea muta din acel loc. După această manifestare, Prințul a decis să lase icoana acolo, devenind capitala rușilor”. A mai văzut și o viziune. Maica Domnului i-a apărut și a poruncit ca icoana ei să rămână în Vladimir. Au construit o biserică de piatră, Prințul a așezat icoana în ea, a împodobit-o cu aur, argint și pietre prețioase, cu perle. Și, de atunci, icoana a ajuns să fie numită Icoana „Vladimir”. Principele Andrei însuși și trupele sale au fost martori a nenumărate minuni din partea acestei icoane.

Deci, citim Viețile Sfinților, ascultăm predici, dar credem cu adevărat ce spun preoții? Când vorbești cu tinerii, ei spun: „Ei bine, nu cred”. În același timp, auziți cât de nemulțumiți sunt de un lucru sau de altul. Unii traversează această perioadă, pe care o numim tinerețe, fără să comită acele păcate de răzvrătire; unii ca aceștia nu au acele probleme de „îmbătrânire a vârstei”. Dar alții, din anumite motive, încearcă, alături de diverse gânduri revoluționare, „maturizarea” și discordia cu părinții. De unde vine asta? Se datorează faptului că părinții lor nu le-au insuflat copiilor respect față de Domnul, față de Maica Domnului, sau cinstire pentru părinții care le-au fost dați de Dumnezeu, ca oameni care să aibă grijă de mântuirea lor. Iar aceasta este rădăcina a tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru, toate aceste nemulțumiri, aceste rebeliuni. Și, cine s-a răzvrătit? Adolescenții bine hrăniți, bine îmbrăcați. Și, de ce vă răzvrătiți? Ce nu vă ajunge?

Nu cu mult timp în urmă, am citit despre viața Țarului nostru Nicolae al II-lea și am remarcat o asemănare șocantă cu timpul nostru, ca și o paralelă. Sfântul Țar Nicolae a făcut totul pentru Rusia; dintr-o țară agricolă a creat o mare națiune suverană. Oamenii au fost hrăniți și îmbrăcați, chiar educați și, totuși, l-au trădat și l-au ucis. Acum uitați-vă, oamenii au câte două mașini pe familie, case de vară, apartamente, fac excursii în străinătate, dar din anumite motive sunt nemulțumiți. Și ce credeți, de unde vine asta? Apoi, priviți la istorie – asta deja s-a mai întâmplat. După cum se dovedește, oamenii erau bine hrăniți, mulțumiți și fericiți. Dar, ei s-au ridicat și au trădat. Prin urmare, să fiți uimiți de marea Pronie a lui Dumnezeu, deoarece El are grijă de noi și nu ne lasă să ne îmbogățim material, ci doar duhovnicește.

Deci, din păcate, bogăția materială nu oferă unei persoane niciun fel de liniște, odihnă sau pace sufletească. Pentru că atunci când nu există bogăție, nu există nici grijă pentru bogăție; când există bogăție, există o grijă enormă pentru acea bogăție, astfel încât nimeni să nu o ia. Și nu mai există vreo speranță în Dumnezeu, cum că El Însuși ar mai putea face ceva în acest sens. Adică, credem că le-am obținut prin noi înșine, când de fapt totul ne-a fost dăruit. Și, trăim cu acel gând. Și de unde vin toate acestea? De la necinstea față de bătrânii noștri, de la necinstea față de Dumnezeu, față de Maica Domnului și de părinții noștri. Aceasta este rădăcina.

Preasfânta Născătoare de Dumnezeu s-a descurcat atât de bine când oamenii s-au îndreptat către ea în fața Sfintei Icoane Vladimir. Moscova a fost salvată. Un țar autoproclamat* a intrat în Moscova, a confiscat Kremlinul, l-a atacat pe sfântul nostru Patriarh Iov și a cerut să-l binecuvânteze. Ce a facut el? El și-a luat Panagia [o icoană a Maicii Domnului purtată în jurul gâtului de către un Episcop] și chiar în fața lor, s-a așezat în fața Icoanei Maicii Domnului și a spus:

„Iată, înaintea Icoanei Tale, am primit rangul de Episcop și am păstrat curată credința timp de nouăsprezece ani. Acum văd Biserica în pericol, triumful înșelăciunii și ereziei. O, Maica Domnului, salvează Ortodoxia!”.

S-a schimbat ceva de atunci? Nu. Sfântul nostru Patriarh, Episcopii și Preoții continuă să se roage pentru același lucru. Există mai puține erezii, în aceste zile? Există mai puține tipuri de predicatori? Avem mai puțini dușmani? Avem doar prieteni? Nu. Nu. Avem din ce în ce mai mulți dușmani, pentru că dușmanul omenirii nu doarme. Și nici slujitorii săi nu dorm. Ei continuă să ne atace și să pună presiune asupra noastră. Am deschis atât de multe ferestre către Europa, Asia și peste tot, dar, din păcate, nimic bun de nicăieri; din păcate, nimic bun nu vine din acele locuri. Numai Harul lui Dumnezeu se revarsă din toate colțurile lumii, pentru că pământul nostru păstrează Ortodoxia. Iar aici există o mare inepuizabilă de minuni și de har, pentru că Maica Domnului iubește țara noastră, la fel și Sfântul Nicolae și toți sfinții și plăcuții lui Dumnezeu. Ne iubesc pentru îndelunga noastră răbdare.

Aici se află Moaștele Sfântului Rafail Șeicenko, care a petrecut douăzeci și cinci de ani în lagăre. Mănăstirea noastră Optina există de douăzeci și nouă de ani, se construiesc biserici, este binecuvântată, ne rugăm și totul este liber, toate sunt binevenite. Dar acest om a trăit douăzeci și cinci de ani în lagăre, a fost umilit zilnic, insultat, totuși și-a păstrat iubirea. Doar cineva care a crescut în acest pământ bătrân ar putea avea o asemenea iubire. Chiar și cerul nostru frumos este albastru, pentru că însăși Maica Domnului îl luminează cu lumina ei azurie.

În momentul morții, pentru toți oamenii dispar toate funcțiile trupului, pierzându-se orice legătură cu această viață. Doar viața veșnică rămâne. Dar acest lucru nu s-a întâmplat Maicii Domnului la mutarea Sa. Numai pentru foarte scurt timp, conștiința ei a pâlpăit și respirația i s-a oprit. Dar apoi a fost imediat reînnoită, transformată și noua ei viață a început în eternitate. Adică, viața ei îngerească a început, dar legătura cu viața noastră pământească nu s-a rupt. Într-adevăr, se spune în Troparul Adormirii: lumea nu ai părăsit. Noi, creștinii ortodocși, credem că Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este aici acum, rugându-Se împreună cu Fiul Ei, pentru noi păcătoșii. Ea se roagă permanent pentru noi înaintea lui Dumnezeu, salvându-ne prin mijlocirea ei, nu numai de problemele pământești, ci și de moartea veșnică. Ea este fierbintea rugătoare a neamului creștin.

Să o iubim și să o cinstim din toată inima, ca pe mijlocitoarea tuturor celor păcătoși și smeriți, așa cum mijlocește pentru noi înaintea Fiului Său dumnezeiesc, Domnul nostru Iisus Hristos, Căruia se cuvin Slava, Cinstea si Închinăciunea în veacul veacului. Amin.

Traducere și adaptare Lăcașuri Ortodoxe, cireșar 2020

după o predică rostită la ziua de cinstire a Sfintei Icoane Vladimir a Maicii Domnului, de către Ieromonahul Siluan (Mejinsky) / Mănăstirea Optina (2 iunie)

* cu referire la falsul Dimitrie și la Timpurile Tulburi, când un călugăr fugit, care a mințit în legătură cu uciderea Țareviciului Dimitrie în Uglich, s-a întors cu forțele poloneze care doreau să preia Moscova. Polonezii intenționau să instaleze catolicismul roman la Moscova, iar Dimitrie dorea ca Patriarhul Iov să-l binecuvânteze să fie țar și să ducă la îndeplinire acest plan.