Tot din lumea de azi: Biserica ortodoxă din Shanghai, închinată Sfântului Nicolae, transformată acum în librărie

Fosta Biserică închinată odată Sfântului Nicolae, din Shanghai, are mai nou pe pereții săi, unde altădată se aflau icoane de sfinți, rafturi de oțel destinate afișării de cărți. Firma de arhitectură Wutopia Lab a realizat un proiect de restaurare a clădirii bisericii ortodoxe de pe strada Gaolan, veche din anul 1932. Deși veche, cu toate acestea, biserica nu a mai funcționat la această adresă de mulți ani, deoarece, în ultimele decenii, această clădire a fost folosită, pe rând, pentru birouri, o fabrică, o cantină, apoi un club și un restaurant, ulterior fiind abandonată complet.

Peste toate acestea, acum clădirea a devenit, după cum spun arhitecții, un „sanctuar închinat poeziei”. În clădirea care adăpostește 388 de m2, acum este instalată o colecție de peste 1.000 de titluri de poezie în diferite limbi.

Proiectul a fost realizat sub supravegherea Institutului de Patrimoniu Istoric din Shanghai. Fațada, structura, fundațiile nu au fost modificate. S-a permis eliminarea structurii de oțel construite în anii ‘90, care compartimenta interiorul clădirii. Toate modificările structurale ulterioare au fost eliminate pentru a restabili structura inițială din 1932. Toate materialele originale au fost conservate.

După ce clădirea a revenit la starea inițială, firma de arhitectură a început să proiecteze reorganizarea spațială, pentru a o adapta noii funcții de librărie.

Un arhitect al firmei amintite din Shanghai a declarat:

“Așa a fost creat sanctuarul oamenilor moderni, unde a fost odată sanctuarul credinței”, citat de reprezentanții Mitropoliei de Cernogorsk-Primorsk.

În aceeași clădire au fost amenajate două cafenele, pe laturile de est și de vest ale sale.

Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae este o fostă biserică ortodoxă din Shanghai, China și este situată la șoseaua Gaolan nr. 16 (fosta șosea de concesiune franceză Shanghai Gao Naiyi) din districtul Huangpu, Shanghai (fostul district Luwan).

Biserica Sfântul Nicolae din Shanghai a fost inițial capelă militară. A fost întemeiată în decembrie 1924 într-o casă rezidențială de la nr. 13, Lane 583, Șoseaua Xiafei, de sub concesiunea franceză și a fost sfințită pe 21 martie anul următor. Mutată pe 876 Xiafei, pe 1 ianuarie 1927, s-a mutat pe 929 Xiafei, în 1931. În biserică a fost înălțat un Sfânt Altar care să amintească de Sfântul Țar rus Nicolae al II-lea.

În 1932, locotenentul general Glebov a inițiat o strângere de fonduri între rușii și străinii din alte țări din Shanghai pentru a ridica o catedrală ortodoxă în vederea comemorării Sfântului Țar Nicolae al II-lea, strângând o sumă importantă.

Textul unui apel emis în 1932 pentru a contribui la „cauza înălțării” include și semnificația unei închinări speciale a bisericii memoriale:

„Biserica memorială pe care am creat-o aici, într-o țară străină, va atinge valoarea deplină, va fi și un monument al(…) suferințelor noastre,(…) al pocăinței noastre din suflet pentru păcatele noastre, al credinței în Dumnezeu și învierii Sfintei Rusii”.

Arhitectul rus Iaron a proiectat biserica gratuit. Pe 18 decembrie 1932 a avut loc slujba de sfințire a pietrei de temelie a bisericii. Pe 31 martie 1934 a avut loc o slujbă de târnosire a acesteia. Stilul bisericii este bizantin, interiorul și exteriorul sunt de o superbitate extremă, existând 9 cupole îmbrăcate în aur și înfrumusețate cu sfinte cruci. Interiorul poate găzdui între 400 și 500 de credincioși.

Revista Rubej a comentat evenimentul târnosirii drept:

…„un triumf ortodox excepțional rusesc, în istoria Shanghai-ului”.

Această biserică a devenit primul lăcaș-monument al Țarului Nicolae al II-lea din istorie, din străinătate. Autorul unei note despre istoria construcției lăcasului scria, în 1936:

„… cât de mult această structură sfântă vorbește inimii rusești, un monument al suferinței îndurate de poporul rus în timpul revoluției, al cărui simbol este chinuirea și uciderea Țarului martir și a familiei Sale auguste”.

În 1942, închirierea locației Bisericii Sfântul Nicolae a expirat, iar proprietarul, doamna Wang Dingxiuzhen, a preluat proprietatea conform contractului.

În 1952, Episcopul de Shanghai, Simeon (Du), într-o scrisoare către Patriarhul Alexei, a subliniat:

“O frumoasă biserică prin arhitectură și decorațiuni interioare, care poate fi semn de mândrie și înfrumusețare nu numai a coloniei rusești, dar și a orașului nostru, dedicat Marelui Patron al Țării Ruse, Sfântul Nicolae, a reușit să adune bănuți din sângele și transpirația exilaților pe pământ străin, care până acum nu s-au răscumpărat. După ce au încheiat un contract funciar pe termen lung, cu prelungire, nu au reușit să se mai obțină o prelungire a acestuia și, ca urmare, printr-un acord stupid, prin decizia celei mai înalte instanțe, a fost necesară transferarea proprietății în deplinătate, plus acest lăcaș magnific. Iar acum trebuie să plătim chiria pentru pământ și [pentru] lăcașul nostru, plus impozite colosale”.

Curtea Judecătorească a efectuat o mediere în 1946, iar biserica a fost încă folosită de Biserica Ortodoxă.

După 1949, majoritatea rușilor a părăsit Shanghai-ul. În august 1955, Biserica Sfântul Nicolae a fost închisă. Aceasta a fost predată Guvernului Republicii Populare Chineze, de către Guvernul Sovietic, pe 28 septembrie 1956 (Wang Dingxiuzhen s-a mutat în Statele Unite și a decedat în Santa Monica, din California, Statele Unite, în 2008).

În 1965, după moartea ultimului episcop ortodox al Bisericii Ortodoxe Chineze, Episcopul Simeon (Du) de Shanghai, toate bisericile ortodoxe din Shanghai au fost închise de autoritățile chineze, clădirile au fost naționalizate, declarate monumente de arhitectură și protejate. În timpul „revoluției culturale” din China, o spălătorie a fost amplasată în lăcașul închis. Pentru a supraviețui în timpul atrocităților Hongweibini-lor, lăcașul a fost ajutat de un portret al lui Mao Zedong, așezat de o persoană necunoscută în eama icoanelor de pe frontispiciul clopotniței. Potrivit chinezului ortodox, John Chen:

„cineva mi-a spus că în timpul revoluției culturale, frescele nu au fost distruse, ci acoperite cu alb. Mai târziu zidurile au fost tencuite. Poate că frescele vor fi restaurate, dar nu sunt sigur”.

Timp de mai bine de 20 de ani, biserica Sf. Nicolae a fost folosită ca depozit.

După începerea „Revoluției culturale” din 1966, cupola Bisericii Sfântul Nicolae a fost distrusă și ocupată ca fabrică. În anii 1990, aici s-a deschis un hotel. Pe 18 martie 1994, biserica a fost anunțată drept clădire protejată a Shanghai-ului, iar cupola a fost reconstruită, dar a fost schimbată cu un simplu mozaic.Ulterior, aici un fracez a deschis un restaurant.

În 2002, John Chen a descris biserica astfel:

„Francezul, proprietarul restaurantului <…> a tencuit toate frescele și cineva a pictat pe deasupra zeițe păgâne dezbrăcate. Un creștin mi-a spus că atunci când el și câțiva dintre tovarășii săi au intrat acolo, s-au închinat cu cuvintele: „Doamne, ai milă, ce s-a întâmplat? Era o icoană a Sfântului Nicolae, aici era Maica Domnului, dar ce sunt acum aici – femei fără haine!”. Când am vorbit cu proprietarul despre toate acestea, el a spus: „Am plătit guvernului pentru această clădire. Dacă vreți să o primiți, trebuie să plătiți de două ori mai mult”.

În 2002, Clubul Rusesc din Shanghai, cu sprijinul Consulatului General al Rusiei, a organizat colectarea de semnături privind Concesiunea Franceză din Shanghai. Negocierile privind reluarea activităților bisericești în cele două biserici ortodoxe rămase în Shanghai au progresat semnificativ de la adoptarea, în 2007, a unei legi care autoriza închinarea colectivă a străinilor din China. Problema reluării închinării la unul dintre templele istorice din Shanghai în cadrul Expoziției Mondiale 2010 a fost, de asemenea, ridicată în cadrul unei vizite în oraș, de către o delegație a Departamentului pentru Relații Bisericești Externe din Patriarhia Moscovei și a Consiliului pentru Interacțiuni cu Asociațiile Religioase, de sub Președintele Federației Ruse, condusă de Mitrpolitul Ilarion (Alfeyev) de Volokolamsk, în 20 decembrie 2009. Apoi, membrii delegației au făcut o scurtă rugăciune în Biserica Sfântul Nicolae și au intonat cântări în cinstea Maicii Domnului și a Sfântului Nicolae Făcătorul de Minuni. După această vizită, locuitorii ortodocși din Shanghai au strâns sute de semnături cerând un lăcaș pentru a efectua slujbe. La colectarea semnăturilor au participat nu numai ruși, ci și cetățeni din Ucraina, Belarus, Serbia, România, Bulgaria și alte țări.

Din 2010, Comisia pentru Probleme Etnice și Religioase din Shanghai a permis străinilor să organizeze slujbe ortodoxe de Crăciun și Paște. Din mai până în noiembrie 2010, în timpul Expoziției Mondiale din Shanghai, biserica a fost închiriată comunității din Shanghai a Bisericii Ortodoxe Ruse în weekenduri și sărbători, dar în zilele lucrătoare restaurantul rămăsese încă deschis. Pe 9 mai 2010, Protopopul Alexei Kiselevici, pentru prima dată după un hiatus de jumătate de secol, a oficiat o slujbă divină în Biserica Monument a Sfântului Nicolae.

Pe 15 aprilie 2012, după o pauză de un an din cauza lipsei permisiunii din partea autorităților, a avut loc o slujbă festivă de Paște în aceeași biserică. La sfântul lăcaș au venit peste 300 de „shanghaieni ruși”, inclusiv alte 160 de persoane implicate. Pentru prima dată de la reluarea slujbelor, lăcașul nu a putut găzdui întreaga lume. Până la ora 11 , unii dintre ei chiar s-au mutat pe partea carosabilă din cauza lipsei de spațiu. În ciuda acestui fapt, soarta lăcasului a rămas discutabilă. În același an, o cafenea a fost redeschisă în spațiile sale.

Pe 23 iunie 2012, în biserică au slujit președintele Bisericii Regionale a Patriarhiei din Moscova și al Consiliului Bisericii, Mitropolitul Iarion (Alfeyev), ajutat de parohul comunității ortodoxe din Shanghai, Protopopul Alexei Kiselevich, și de clerul Bisericii Ortodoxe Autonome Chineze, preotul Michael Wang și protodiaconul Evanghel Lu. După Liturghie, Mitropolitul Ilarion a adresat cuvinte de recunoștință preotului Mihail și altor credincioși chinezi ortodocși, „care, în ciuda tuturor dificultăților și obstacolelor, au adus cu fermitate Credința Ortodoxă în trăire”.

Din 2015 până în aprilie 2018, la Paște, nu s-au oficiat slujbe în lăcaș. Autoritățile locale permiteau periodic săvârșirea slujbelor bisericești în zilele de sărbătoare.

Acum, începând din luna decembrie 2019, după restaurare, biserica a fost schimbată în librărie privată.

Concesiunea franceză din Shanghai a fost o concesie străină din China, din 1849 până în 1943, care s-a extins progresiv la sfârșitul sec. XIX și începutul secolului XX. Concesiunea s-a încheiat în 1943, când statul francez, sub presiune germană, a cedat-o Guvernului Național Reorganizat Pro-Japonez al Chinei, din Nanjing. În cea mai mare parte a secolului XX, zona acoperită de fosta Concesiune Franceză a rămas principalul district rezidențial și de retail din Shanghai, fiind totodată unul dintre centrele Catolicismului în China. În ciuda re-dezvoltării din ultimele decenii, zona păstrează un caracter distinct și este o destinație turistică populară.

Traduceri și alcătuire: Lăcașuri Ortodoxe, iunie 2020