Turcia vrea sa restaureze capitala cea mai frumoasa a Armeniei: Ani. Expertii armeni vor sa ia parte la lucrari…

Prima etapă a lucrărilor de restaurare a celei mai frumoase capitale Ani, a Armeniei, in Turcia de astazi (Armenia de Vest) s-a incheiat, dar problema participării experților armeni, în proiectul de restaurare, de trei ani, a celor patru biserici din Ani, ramane inca nerezolvata, informeaza Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe.

De mai mulți ani, presa turcă a tot anuntat ca guvernul turc cheltuieste fonduri uriase cu restaurarea orasului medieval Ani, care este ruinat.

Cu toate acestea, lucrarile efective au început doar cu câteva luni în urmă, în august, și sunt în mare parte sponsorizate de Fondul Mondial al Monumentelor și de Fondul Cultural al Ambasadorilor SUA, creat de Congresul SUA și funcționand ca parte a Departamentului de Stat al SUA. In total, 1 milion de dolari a fost alocat pentru acest scop.

In acest plan de restaurare, catedrala antica Sf. Asvatatin și pe jumătate ruinata Biserica Mantuitorului vor fi intarite și reparate, efectuandu-se si amenajandu-se drumurile spre monumente, mai multe sapaturi arheologice fiind efectuate.

Liderul Consiliului Internațional pentru Monumente și Sit-uri din Armenia, Gagik Gyurjyan, este convins că experții armeni vor avea acces in comisia de restaurare.

"Anul trecut a fost adoptată o rezoluție, în timpul sesiunii adunarii generale a Consiliului, care cerea includerea experților internaționali în proiectul de restaurare a Ani. Grupul de experți nu a fost încă alcatuit, dar sunt aproape sigur că experții armeni vor lua parte la urmatoarele etape si lucrari", a declarat Gyurjyan.

Nu este clar în ce măsură va fi restaurata Biserica Mantuitorului, pe jumatate ruinată, si nu se știe dacă aceasta este planificata sa fie refacuta pe deplin sau doar fortificata.

"Gradul de intervenție pe parcursul reparațiilor depinde de volumul pieselor originale care s-au pastrat – dacă sunt suficiente pentru restabilirea a 60-70% din monument, atunci restaurarea totala este posibila", spune Gyurjyan.

Prin atenția asupra patrimoniului cultural armean, guvernul turc urmărește mai multe obiective, dictate de auto-interes. Experții din Armenia privesc aceste actiuni ale Turciei, deseori, doar ca pe pretinse fapte pentru a demonstra comunitatii internaționale ca se îngrijeste de moștenirea creștină.

Dar arhitecții și arheologii sustin ca vad un alt scop – o cale ascunsă, periculoasa, prin care sa fie șterse urmele armenilor.

"În anii 1990, guvernul turc a pus în opera diferite tipuri de săpături și de cercetari, dar tot ce a fost descoperit a fost distrus la scurt timp după aceea, pierzandu-se urmele armene", declara Samvel Karapetyan, șef al unui ONG care se preocupa de arhitectura armeană și de patrimoniul cultural.

Textul de pe panoul de informații de lângă muzeul ruinelor lui Ani – cu 1051 de ani în urmă proclamata drept a 11-a capitala armeana – nu spune nimic despre armeni, despre originea armeană a Ani sau ca ar fi capitala Armeniei. Niciunul din aceste panouri, instalate acolo, nu face astfel de trimiteri.

"Acest lucru nu este unic pentru Ani, ci toate celelalte monumente armene din Turcia au avut parte de aceeasi soarta – nu numai ca originea armeană sau orice legătură cu acesta nu este menționata, dar numele armenesti, numele regilor armeni", sunt în mod deliberat modificate inselator, atât pentru vizitatorii straini, cat si pentru cei locali", spune Karapetyan.

El își amintește cum, în 2004, când a vizitat săpăturile din Ani, care au fost efectuate la mausoleul reginei Katranideh, la fatada de rasarit a catedralei și a întregului complex de morminte, două morminte de clerici armeni au fost descoperite, avand inscripții armene pe pietrele funerare.

"În anul următor, am găsit totul complet faramitat, rămasitele dezgropate și împrăștiate in jur. Și nu era vorba despre o intamplare undeva în munți, unde puteai pune acest lucru pe seama vanatorilor de comori, ci într-un muzeu, sub supravegherea atentă a unui grup mare de agenți de pază", declara Karapetyan.

Cu toate acestea, el amintește că armenii nu pot arata foarte mult cu degetul, deoarece de ani de zile ei înșiși au fost neglijenti și au "ajutat" la distrugerea Ani.

In apropierea ruinelor Ani, de la Raul Akhuryan pana la frontiera armeano-turca, partea armeană a exploatat o mină de tuf până în 2004, cu ajutorul explozivilor, partea turcă criticand regulat si solicitand stoparea exploziilor.

"În realitate, am deteriorat cel mai bogat patrimoniu istoric al nostru, prin utilizarea explozivilor intr-un sit în care eminentul arheolog Nicholas Marr nu permitea sa se traga nici macar un glonț, undele sunetului unei impuscaturi deteriorand monumentele deja pe jumătate ruinate. Acesta este un exemplu de indiferenta, de neglijența a noastră, fata de toate sit-urile noastre sacre", spune Karapetyan.

În timp ce, in urma cu doi ani, guvernul turc repara si, dupa cum spun expertii, fortifica Biserica Tigran Honents din Ani, turiștii armeni gaseau că este mai indicat să lase urme prin scrijelirea propriilor lor nume pe frescele antice din interiorul bisericii.

"În acest punct culminant, vocea noastră este prea fragila pentru a se ridica și se plânge de posibilele nereguli", incheie Karapetyan, dar asigurănd că partea armeană trebuie să garanteze că restaurarea se face în mod corespunzător, mai informeaza Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe.