Palatul Patriarhiei, prima constructie cu beton armat din Romania, va fi restaurat din fonduri europene
În ziua de 29 octombrie 2012, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Domnul Eduard Hellvig, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, au semnat contractul de finanţare din fonduri europene a lucrărilor de consolidare, reabilitare şi restaurare a Palatului Patriarhiei.
Edificiul Palatului Patriarhiei a fost construit la începutul secolului al XX-lea pe locul fostei clădiri a Adunării Deputaţilor, pe terenul Mitropoliei Ţării Româneşti potrivit hrisoavelor vremii, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, fiind prima lucrare de beton armat din ţară. Ansamblul de clădiri format din Catedrala Patriarhală, Reşedinţa Patriarhală şi Palatul Patriarhiei este situat pe vatra Mănăstirii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, ctitorită între anii 1656-1658 de domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Vodă Şerban Basarab.
De-a lungul timpului, clădirea actualului Palat al Patriarhiei a suferit numeroase modificări, cea mai importantă fiind refacerea cupolei, care s-a prăbuşit în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940.
În anul 1997, datorită intensificării activităţii misionare, sociale şi culturale a Bisericii Ortodoxe Române, clădirea construită pe terenul Mitropoliei Ţării Româneşti a fost dată în folosinţă Patriarhiei Române. În data de 6 decembrie 2010, prin hotărârea Guvernului României, nr. 1229/2010, Palatul Patriarhiei a trecut în proprietatea Patriarhiei Române.
În Palatul Patriarhiei sunt organizate permanent numeroase activităţi misionare, educaţionale, sociale şi culturale ale Patriarhiei Române, precum şi conferinţe, congrese, seminarii, simpozioane cu participare naţională şi internaţională.
După finalizarea lucrărilor de consolidare, reabilitare şi restaurare, Palatul Patriarhiei va găzdui multiple expoziţii permanente şi temporare şi va deveni unul din principalele obiective turistice ale Capitalei României, fiind deschis spre vizitare publicului.
