Festivalul National al Traditiilor Populare (10-12 aug)

FESTIVALUL NAŢIONAL AL TRADIŢIILOR POPULARE
ediţia a X-a
10– 12 august 2012

Organizator: Complexul Naţional Muzeal ASTRA, sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu
Parteneri:
Consiliul Judeţean Arad, Centrul Cultural Judeţean Arad;
Consiliul Judeţean Olt, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt;
Consiliul Judeţean Tulcea

Partener media oficial al evenimentului: Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe

Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare, ajuns la ediţia a zecea, se va desfăşura în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, în perioada 10 – 12 august 2012, având ca obiective: valorificarea patrimoniului cultural tradiţional, exprimat prin valorile cotidiene din viaţa comunităţilor rurale din judeţele Arad, Olt şi Tulcea, încurajarea tinerei generaţii de a cunoaşte, însuşi, perpetua şi a face cunoscute aceste tradiţii în toată lumea, ele constituind un tezaur al patrimoniului nostru cultural naţional, marca propriei identităţi etno-culturale.
În anul 1999, muzeul sibian a avut posibilitatea de a cunoaşte în mod nemijlocit una dintre cele mai importante manifestări pe plan mondial: Smithsonian Folklife Festival, care îi prezenta pe practicanţii şi purtătorii tradiţiilor culturale vii. Când România a fost invitată la eveniment valoarea ne-a fost încă o dată recunoscută.

Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare a debutat în anul 2001 şi a devenit o formă complexă de prezervare şi încurajare a patrimoniului cultural, atât imaterial cât şi material, prin promovarea unor standarde de autenticitate şi de excelenţă a formelor culturale semnificative.
Organizat în arii programatice distincte, festivalul este o acţiune culturală de amploare şi a fost conceput ca o manifestare spectaculară interactivă, printr-un dialog direct între actanţi (reprezentanţi ai comunităţilor care îşi prezintă propriile tradiţii) şi publicul vizitator.
Întreg ciclul de manifestări apare ca o scenă de spectacole şi activităţi vivante, cu ateliere de creaţie “in vivo”, susţinute de către creatorii şi purtătorii autentici ai culturii populare tradiţionale contemporane, neprelucrate prin "regizări academice" şi nemalformate de interpretări desuete sau de altă natură “estetizantă”.
Marca identităţii actanţilor o constituie în primul rând portul popular, care trebuie să respecte originalitatea, specificitatea şi valoarea costumului tradiţional, propriu fiecărei comunităţi locale, fiecărei categorii de vârstă, de lucru sau de sărbătoare.
Cei aproximativ 200 de participanţi-actanţi asigură acoperirea secţiunilor tematice din programul Festivalului:
– Arte religioase (tradiţii legate de practicile religioase)
– Literatură populară (basme, poezie şi teatru popular)
– Arte muzicale şi coregrafice (interpreţi vocali şi instrumentali, dans popular)
– Arte plastice tradiţionale (meşteşuguri artistice)
– Artă culinară (meniuri după reţete tradiţionale).
Se utilizează, ca loc principal de desfăşurare a celor trei zile ale Festivalului, Muzeul în aer liber aflat la marginea împădurită a oraşului. Având beneficiul spaţiului natural din Dumbrava Sibiului, al patrimoniului muzeal: gospodării şi monumente de creaţie tehnică (în care se desfăşoară secţiunile: arte plastice, arte mecanice, arte literare), precum şi numeroase obiective cu caracter religios (bisericuţa de lemn din Bezded – monument muzeal unde se va desfăşura secţiunea Arte religioase), social (spaţiul din jurul Cârciumii din Bătrâni şi al Pavilioanelor de joc va fi destinat secţiunii Arte culinare) sau de spectacol (scena şi amfiteatrul în aer liber vor fi locul desfăşurării secţiunilor Arte muzicale şi Arte coregrafice), Muzeul ASTRA poate fi considerat locul ideal al desfăşurării acestei manifestări de maxim interes naţional.

În cele 3 zile ale Festivalului, participanţii-actanţi vor evolua în faţa vizitatorilor, după un program desfăşurat simultan pentru toate cele 6 secţiuni.
Arte religioase:
Aradul va fi reprezentat la această secţiune de pictorul Mugurel Duşan cu icoane pictate pe sticlă şi lemn. Cunoscător al iconografiei, pictorul Mugurel Duşan este totodată şi profesor în cadrul Taberei de pictură de la Hălmagiu (iniţiere copii) în cadrul programului „Şcoala de Vară” organizat de CCJ Arad.
Arte literare: în gospodăriile transferate în muzeu din zonele de provenienţă ale participanţilor-actanţi se vor afla purtătorii tradiţiilor orale, povestind scene din viaţa satului, rememorând obiceiuri de peste an, recitând sau cântând creaţii populare, într-o autentică atmosferă de "şezătoare".
Trupa fara nume a Colegiului Dobrogean Spiru Haret din Tulcea cu piesa Nobilimea provincială (adaptare după Moliere)
Arte muzicale şi coregrafice: grupurile de dansatori şi interpreţi (vocali şi instrumentali) se vor succeda în spectacole desfăşurate pe scena de pe lac şi/sau în gospodării.
Aradul va fi reprezentat de Grupul vocal „Sânzienele” acompaniat cu Orchestra tradiţională „Rapsozii Zărandului” pe suport CD şi coordonat de prof. Mărioara Miclea. Grupul Vocal “Sânzienele” activează sub egida Centrului Cultural Judeţean Arad. În evoluţiile sale artistice urmăreşte promovarea cântecului popular autentic având un repertoriu bogat ce cuprinde toate genurile vocale prezente în aria folclorică arădeană. Vor fi însoţiţi de Roxana Suciu, Cosmina Brădean şi Mădălin Chindriş – solişti muzică populară, Daniel Bodnar – clarinet, Augustin Cionca – vioară cu goarnă.
Vor fi prezentate şi dansuri populare româneşti ale Ansamblului folcloric „Păstrătorii tradiţiei” din Pecica.
Oltul participă cu o delegaţie importantă în care se vor regăsi creatori şi păstrători ai bogatei zestre culturale din trei zone folclorice distincte: Olt, Romanaţi şi Câmpia Boianului. Judeţul Olt va fi reprezentat de mai mulţi solişti de muzică populară dar şi de Grupul vocal „Bujorelul” din Drăgăneşti Olt acompaniat pe suport CD şi coordonat de prof. Mărghidanu Florian. Vor fi prezentate şi dansuri şi obiceiuri populare româneşti cu Ansamblurile folclorice „Ghiocelul“ din Cezieni, „Junii căluşari“ din Sârbii Măgura, „Mărţişorul“ din Corbu, „Romanaţi“ din Caracal, „Flori de măr” din Curtişoara, „Junii Dobrotesei“ din Dobroteasa, Ceata de căluşari din Oporelu, Ceata de căluşari din Cârlogani şi Ansamblul Căluşăresc „Colelia“ din Vâlcele.
Tulcea participă cu o delegaţie în a cărei componenţă se regăsesc adevăraţii vectori ai tradiţiilor populare, ai produselor tradiţionale specifice satului tulcean. Vor fi prezentate dansuri populare româneşti prin Ansamblul ,,Draguta Silistea" din Turcoaia dar şi dansuri ale comunităţilor turcă şi ucraineană: Ansamblul ,,Tuna" al Uniunii Democrat Turcă din Romania şi Ansamblul Dunay – Pardina (ucraineni)
Arte plastice: meşterii şi creatorii populari îşi vor demonstra abilităţile practice, producând “pe viu”, după tehnici tradiţionale, arte-facte autentice. La secţiunea „meşteşuguri” vor participa meşteri populari din toate cele trei judeţe.

Arad
Printre meşteşugurile tradiţionale practicate şi azi în judeţul Arad se numără şi olăritul. Dacă odinioară în judeţ existau numeroase sate specializate în olărit, precum Hălmăgel, Târnăviţa, Hălmagiu, Bârsa, Ineu, Lipova şi Birchiş, azi mai funcţionează doar centrul de olari din satul Târnăviţa.
Satul Târnăviţa este situat la poalele Munţilor Apuseni, într-o vale înconjurată de dealul Mătăsul, dealul Hălmăgelului şi dealul Bitii, care îl desparte de satul Obârşia, un alt centru de olărit din judeţul Hunedoara. Olăritul în satul Târnăviţa este unul de veche tradiţie. Prin anii 1960 în acest sat mic cu 81 de numere de casă, 80% din populaţie se ocupa cu olăritul. Fiind principala ocupaţie în sat, femeile luau şi ele parte activă la această activitate. Cu vremea numărul celor care făceau oale s-a redus, azi continuând să activeze doar câteva familii. Vasele produse sunt cele tradiţionale: blide, oale cu o toartă de diferite mărimi, ulcioare.
Ceramica de la Târnăviţa este o ceramică smălţuită, ornamentica fiind realizată din linii, spirale şi
stropi galbeni şi verzi pe fond brun.
Ştefea Laurian – olar din satul Târnăviţa
Perva Constantin – împletitor din nuiele din Ineu
Olt
Meşteşugurile tradiţionale practicate în judeţul Olt sunt multe şi diferite. Pe Valea Olteţului, de la Călui la Româna-Balş găsim şi astăzi familii întregi de olari care mai practică meşteşugul şi care participă la târgurile organizate la nivel naţional şi nu numai. Renumele ceramicii de Oboga dar şi a ouălor încondeiate de Tudor Diaconeasa a depăşit de mult graniţele României ajungând în ţări europene importante. Familia Ciungulescu, familia Truşcă, familia Diaconeasa şi alte familii au construit renumele zonei iar lucrări ale acestora se află în mari muzee ale lumii.
Ţesutul şi cusutul iilor, realizarea deosebitelor cojoace de Vădastra, ceramica neolitică, sculptura în lemn şi os sunt, de asemenea meşteşuguri practicate şi aduse la rang de artă de meşterii populari olteni.
Liceanu Dumitru – cojocar din Vădastra
Cococi Ionel – realizator de ceramică neagră neolitică de tip Vădastra,
Filip Alexandrina Olguţa – creatoare şi cusătoare de ii şi costume populare
Truşcă Ştefan – creator şi realizator de ceramică de Valea Olteţului
Niţu Constantin – colecţionar de artă populară, ţesător şi realizator de obiecte de podoabă şi de cult
Tănase Gheorghe – sculptor în lemn
Voicu Daniela – încondeietor ouă.
Tulcea
Prilejuri excelente de socializare, târgurile propun şi în zilele noastre, ca şi în trecut, schimburi de experienţă între specialiştii meşteşugurilor tradiţionale, etalarea celor mai reprezentative produse ale fiecăruia, spre bucuria iubitorilor de artă tradiţională şi a celor care se află în căutarea unor obiecte de utilitate casnică.
Toader Gheorghe -sculptură lemn
Cristina Toader- sculptură lemn
Carmen-Nicoleta şi Ailin Moloşag -păpuşi, artizanat
Alexandru Iulian Ifrim- Instrumente de suflat tradiţionale, Somova
Ion şi Antonica Irimia -sculptură lemn

Arte culinare: vor fi preparate mâncăruri după reţete tradiţionale ilustrate prin demonstraţiile practice, zilnic între orele 17.00-19.00.
La bucătăriile de campanile se vor pregăti preparate tradiţionale din sudul şi nordul judeţului Olt: mălai în ţest, pâinea în ţest, ciorba acrişoară de praz, fasole cu ciolan, plăcintă de Vădastra, scoverci; vom gusta şi preparate specifice comunităţii turceşti: seberec şi imam-bayildi dar şi varenechi, minciunele şi piroşti (deserturi specific ucrainene) din satul Pardina, aflat în zona deltaică a judeţului Tulcea şi din comuna Turcoaia, aflată în zona de terasă a judeţului Tulcea. Aradul ne va delecta gustul cu pâinea de Pecica, salamul de Nădlac, brânzeturi de Şofronea, plăcinta cu mălai de Turnu, găluşte slovăceşti.

Va fi, de asemenea, prezentată expoziţia „DRUMUL PÂINII“, o incursiune în lumea bobului de grâu, de la însămânţare la pâinea aburindă de pe masă, cu trecere prin toate ritualurile care, de-a lungul vieţii, fac în aşa fel încât pâinea este nedespărţită de om. Expoziţia este realizată de prof. Rada Ilie din Olt.

Festivitatea de deschidere va avea loc vineri, 10 august 2012, orele 1700 pe scena de pe lacul Muzeului în aer Liber. Este un moment simbolic, în care artele se interpătrund , invitand publicul la spectacolele care vor urma în binecunoscutul sat românesc din Dumbrava Sibiului.
Sâmbătă, 11 august 2012, în cadrul spectacolului, îi vom avea ca invitaţi speciali pe membrii Ansamblului Junii Cetăţii din Rupea, judeţul Braşov de la orele 1600.
Festivitatea de închidere va avea loc duminică, 12 august, începând cu orele 1700. Prin această valoroasă iniţiativă, o ţară întreagă îşi recuperează şi îşi prezintă, la scenă deschisă, tradiţiile şi o lume întreagă este invitată să le cunoască.
Veniţi, de vineri până duminică, 10 – 12 august 2012 în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului.

Pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe: muzeograf Olga Popa