publicat în: Arhivă

Expoziţia „Preziosi” şi „Icoane dragi” (Contele Amedeo Preziosi si fotograf Nicolae Ionescu)

Expoziţia „Preziosi” şi „Icoane dragi” de la Parohia „Toţi Sfinţii” din Râmnicu Vâlcea Parohia ,,Toţi Sfinţii” din Ramnicu Valcea găzduieşte, pe perioada verii, o nouă expoziţie dedicată celor doi mari artişti: Amedeo Preziosi – artist plastic şi Nicolae Ionescu – artist fotograf. Această remarcabilă expoziţieformată din componenta denumită „Preziosi” (imagini din perioada 1860-1870) şi din cea intitulată „Icoane dragi” (perioada 1920-1940) ne prilejuieşte ocazia de a vizita Bucureştiul de altădată, surprinzând două perioade distincte.

Contele Amedeo Preziosi (1816-1882) din Malta care aparţine marii familii a şcolii romantice de artişti călători atraşi de mirajul Orientului, de culorile sale strălucitoare şi de decorurile pitoreşti a creat imagini unice ale României şi Balcanilor din timpul secolului al XIX-lea. În 1868 şi 1869, el a efectuat două călătorii în România, fiind invitat de Prinţul Carol I, încântat de acuarelele sale, a organizat o prezentare publică de nouă zile în sălile Muzeului Naţional, obţinând o recunoaştere binemeritată pentru întreaga sa muncă. În total, Preziosi a creat 255 de lucrări pe teme româneşti pentru prinţ şi alte familii române.

Preziosi a pictat în anul 1869 şi în Vâlcea, lăsând lucrări ca: Mănăstirea Surpatele; Mănăstirea Dintr-un Lemn; Mănăstirea Bistriţa; Călugăr la Bistriţa; Mănăstirea Cozia; Trecerea Oltului; Hurez; Vânzătoare de ciuperci (la Râmnicu Vâlcea); Călugăr şi ţărani (la Râmnicu-Vâlcea); Fată la ţară (Hurez) etc.

A doua expoziţie ne redă lucrări fotografice ce au fost executate de Nicolae Ionescu (1903 – 1975), unul dintre cei mai talentaţi fotografi, în perioada interbelică, zis şi Nae Ionescu. A studiat arta fotografiei la Uzinele Lumière din Lyon şi Pathé Nathan din Paris. A lucrat la tipografiile Fortuna, Minerva, Cultura Naţională etc. A colaborat cu I.G. Duca, Vasile Pârvan, Eugen Lovinescu. În anul 1937 a fost director tehnic al ziarului „Adevărul”. El a dorit să înfiinţeze în Bucureşti primul Muzeu fotografic. Când să-şi vadă visul cu ochii, istoria i-a răsturnat toate planurile.

Pe cât de cunoscut atunci, pe atât de necunoscut azi. Marele merit al lui Nae Ionescu este fotografia-document pe care a realizat-o în decursul vieţii. Fascinantul Bucureşti al anilor 20–30, amintirea “micului Paris” este păstrată încă vie prin fotografiile lui. Lucrările sale, descoperite într-un album trilingv (româno-francez-englez), intitulat Bucureştiul de altădată, sunt nişte ferestre ce par să aducă un trecut destul de îndepărtat mai aproape de noi.

Nicolae Ionescu „este un povestitor în imagini şi în toate compoziţiile încearcă să găsească motivul naraţiunii care să le facă vii şi atractive nu doar prin exotism dar şi culoare. Om cu mult umor, el a imortalizat mici anecdote care să descreţească frunţile privitorilor: ţăranii care ţuguiesc, călugăriţele care-şi sumet veşmintele pentru a trece râul prin vad, Ştrengarul bucureştean cu un cărucior la care a legat un câine spre a-i trage povara, «naiadele» valahe care se scaldă în Dâmboviţa cu «apa dulce» şi «fac graţii» în faţa pictorului etc.

Fotografiile lui foarte vii, foarte dinamice sunt dedicate omului simplu, apăsat de probleme existenţiale sau bucurându-se ca un copil de evenimente şi de reuşite minore, îndeobşte din cele trecute cu vederea. Nu s-a sfiit să compare vechiul cu noul, trecutul cu prezentul, uneori, mai cu seama în peisajele urbane, excesiv de retoric, poate din dorinţa de a evita banalul, caracteristic documentului fotografic.

Căzut în dizgraţie în perioada comunistă, el rămâne un necunoscut publicului şi în prezent. Multe dintre fotografiile lui care circulă astăzi sunt publicate în diferite albume, dar de cele mai multe ori lucrările nu sunt semnate, frumuseţea fotografiilor neaducând nici un fel de glorie fotografului.

„Râmnicenii pot admira pe perioada verii o expoziţie cu lucrări ca: Semnalizare în intersecţie; Oltean cu cobiliţe; Florărese; Coşarul; La Hipodrom; La Moşi; În tramvai; Dans la colonade; Piscina Lido etc., reproduceri ale unor fotografii realizate de Nicolae Ionescu în Bucureştiul de altădată. Expoziţia bitematică reprezintă un dar al frumuseţii sufletului pentru vâlcenii care se bucură în această perioadă de Sărbătoarea Imnului României.”, a spus Pr. Constantin Cîrstea, Consilier Cultural al Arhiepiscopiei Râmnicului.

Contributor Lacasuri Ortodoxe: Arhid. Cristian-Ioan Cioteanu