2012 – anul comemorativ al Sf. Voievod Neagoe Basarab, in Mitropolia Munteniei si Dobrogei
Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei a declarat anul 2012 an comemorativ al Sfântului Voievod Neagoe Basarab în eparhiile Mitropoliei. Hotărârea a fost luată în contextul împlinirii, anul acesta, a 500 de ani de la întronizarea sa ca domn al Ţării Româneşti – 1512-2012. În desfăşurarea manifestărilor religios-culturale, organizate în acest sens, se va implica şi Mitropolia Olteniei.
"Domnia sa a fost o domnie fructuoasă din punct de vedere cultural şi bisericesc şi amintim aici faptul că s-a extins pe o perioadă de numai 9 ani, 1512-1521, dar a fost una eminamente închinată slujirii poporului, slujirii Bisericii şi culturii româneşti. Domnitorul Neagoe Basarab a fost căsătorit cu fiica fratelui fostului despot al Serbiei, Gheorghe Brancovici care între timp ajunge mitropolitul Ţării Româneşti sub numele de Maxim Brancovici, şi va avea şase copii. Interesant este faptul că Sfântul Neagoe Basarab a fost contemporan cu marii cărturari ai lumii precum Erasmus din Rotterdam, Niccolo Machiavelli şi marele reformator Martin Luther. În acelaşi timp important de studiat este faptul că a avut trei profesori iluştri şi anume Macarie Tipograful cu care va şi colabora după urcarea pe tron, Maxim Brancovici, unchiul soţiei sale şi Sfântul Nifon, Patriarhul Constantinopolului, un timp mitropolit al Ţării Româneşti”, a precizat pentru TRINITAS TV, Pr. Prof. Dr. Adrian Gabor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.
Personalitate politică, culturală, diplomatică şi religioasă, Sfântul Voievod Neagoe Basarab a rămas cunoscut şi pentru ctitoriile sale.
„A ctitorit mănăstirea Dealu, practic a sfârşit lucrările mănăstirii începute de către înaintaşul său, Radu cel Mare, iar echipa de meşteri în frunte cu vestitul meşter Manole va ridica în trei ani celebra mănăstire Curtea de Argeş pe care voievodul va reuşi cu mitropolitul să o sfinţească în 15 august 1517. A ridicat şi alte lăcaşuri de cult în ţară precum Mitropolia din Târgovişte, dar a restaurat şi a donat foarte mult în zona Locurilor Sfinte, la Muntele Athos, în Siria, la Mănăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai şi a făcut destul de multe danii şi Patriarhiei Ecumenice”, a mai menţionat Pr. Prof. Dr. Adrian Gabor.
Neagoe Vodă Basarab a contribuit şi la dezvoltarea culturii româneşti, sprijinind şi tipărirea primelor cărţi de slujbă pe teritoriul Ţării.
„Pe linie culturală este important de subliniat faptul că voievodul a lăsat moştenire ca testament pentru fiul său o lucrare extraordinară care întrece în valoare pe cele ale contemporanilor săi amintiţi anterior. Este vorba despre Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, o lucrare în acelaşi timp de teologie, dar şi de cultură politică”, a mai spus Pr. Prof. Dr. Adrian Gabor.
Mormântul Domnitorului se află în Catedrala arhiepiscopală din Curtea de Argeş. Neagoe Vodă Basarab a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 2008, fiind pomenit, în fiecare an, la 26 septembrie, mai informeaza centrul de presa al Patriarhiei Romane.
