Informam din LALIBELA, Etiopia

Cel mai vechi mister, al bisericilor medievale din rocile Lalibelei, Etiopia – ar putea fi elucidat de către un grup de cercetători francezi, daca ar fi sa tinem cont de un studiu cuprinzător, ce se desfasoara in prezent, asupra acestui patrimoniu, despre care legendele spun că a fost “construit de îngeri”.
Echipa de cecetatori va avea acces deplin la reţeaua formată din 10 bisericuţe ortodoxe, unele înalte de 15 metri (42 de picioare) – în inima muntelui etiopian.
Studiile locale au demonstrat că bisericile au fost construite în mai puţin de 25 de ani, de persoane necunoscute, in sec. 13, in timpul Regelui Lalibela, cu ajutorul îngerilor, cărora Dumnezeu le-a ordonat să ridice un “nou Ierusalim”.
Structurile monolitice sunt amplasate la 500 de kilometri (300 mile) nord de capitala Addis Abeba. Loc renumit, de pelerinaj, sit-ul se află într-o ţară mândră de patrimoniul ei creştin-ortodox, care însă trăieşte cu spaima sărăciei şi cu speranţa dezvoltării turismului.
Echipa multidisciplinară, formata din arheologi, istorici, topografi şi specialişti în liturgică, va petrece câteva săptămâni cercetând complexul subteran, pentru a încerca să identifice originile acestora.
Istoricul francez Marie Laure Derat şi Centrul de Studii Etiopian (CFEE), au declarat că “există mai multe teorii”.
Conform unora, “un patriarh egiptean e considerat a fi sursa acestor structuri; alţii spun că, în sec. 13, Regele Lalibela a construit sit-ul, de la zero.”
“În timpul zilei, regele ar fi muncit cu maeştrii etiopieni iar noaptea ar fi fost ajutat de îngeri”.
Unii susţin chiar, că un rol-cheie l-au avut cavalerii templieri”, a spus acesta, referindu-se la unul dintre ordinele creştine militare vestice, cheie, din Evul Mediu.
În studiile anterioare, care au mai avut loc, în general cercetătorii au avut acces restricţionat, studiind în principal interioarele bisericilor.
Derat a declarat că, reticentă, Biserica Ortodoxă a dat unda verde echipei franceze, pentru a sonda “întreg sit-ul, nu doar bisericile, pentru a înţelege modul în care se suprapun perioadele istorice, pentru a descifra această carte deschisă, care este Lalibela”.
Finanţată de guvernul francez şi Liniile Aeriene Etiopiene, echipa este deja convinsă că bisericile nu au fost construite odată.
Cercetătorul şef, Francois Xavier Fauvelle, a spus că trei perioade distincte au fost identificate în labirintul tunelurilor din adâncime, al pasajelor şi bisericilor, dintre care unele se aseamănă cu vechile temple greceşti.
“Aici, iniţial, a fost o cupolă de bazalt; am găsit dovezi ale existenţei unor locuitori în peşteri. Apoi, au fost construite aici, o fortăreaţă, un perete perimetral şi tuneluri subterane”, a spus el arătând spre roci, acolo unde se mai găseşte, inca, o parte din zidul de apărare.
“Cea de-a treia perioadă a fost stabilită graţie unei enorme movile de pământ, de aproximativ 20 de metri înălţime, care a rezultat în urma excavaţiilor destinate bisericii Gabriel Ruphael”, a spus el, referindu-se la capela unde se crede că ar fi fost odată reşedinţa Regelui Lalibela.
“Biserica Ruphael Gabriel a fost, probabil, o parte a cetăţii, transformată în biserică: faţada a fost prelungită, ferestrele deschise şi a luat naştere o capelă”, a spus Fauvelle.
UNESCO a adăugat Lalibela în lista Patrimoniului Mondial, înca din 1978, un avantaj venit în sprijinul eforturilor de dezvoltare a turismului în această ţară, cu 85 milioane de locuitori, unde sărăcia este gravă şi agricultura reprezintă aproape jumătate din întreaga economie. Vizitatorii pot face un tur al sit-ului, în mod organizat.
Dorinţa de a demonstra originile sit-ului nu pare să fi creat agitaţie în rândul clerului ortodox şi al credincioşii de aici, care susţin că sit-ul Lalibela a luat naştere prin intervenţie divină.
“Îngerii lui Dumnezeu sunt cei care au facut aceste biserici”, a spus Alebachew Reta, purtător de cuvânt al clerului din Lalibela, insistând că “cele 10 biserici au fost create în doar 24 ani.”
“Observam usor că este cu adevărat dificil să construieşti în asa interval de timp, scurt. Pentru noi, rămâne lucrarea lui Dumnezeu”, a declarat Reta.
“Pentru Cel care a creat lumea, construirea acestor biserici nu avea cum sa fie grea.”






Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
