Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim… noaptea. Ceea ce nu vad vizitatorii

După ce ultimii turisti părăsesc Biserica Sfântului Mormânt, din Oraşul Vechi al Ierusalimului, la căderea nopţii, o tradiţie mai putin cunoscuta, dar veche de secole, se desfăşoară intr-unul dintre cele mai sfinte lacasuri ale Creştinismului, informeaza in exclusivitate pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, Serviciul specializat de presa Lăcașuri Ortodoxe.

Clericii din cele mai mari trei culte reprezentate în Biserica – grec ortodox, armean şi romano-catolic – se aduna în fiecare noapte, pentru rugăciuni speciale, rezervate celor care se ingrijesc de locul in care creştinii stiu că Iisus a fost răstignit, îngropat şi a înviat.

Începând la miezul nopţii, clericii şi călugării cânta şi se roaga, imnurile rasunand in lacasurile cavernoase si întunecate ale Sfântului Mormânt.

"Uşa bisericii este închisa, nici pelerini, nici turişti, deci biserica este foarte linistita", a spus pr. Isidoros Fakitsas, superior al Patriarhiei Ortodoxe Greceşti, din biserică. "Este uimitor să traiesti Liturghia fără vizitatori, numai intre călugări". Isidoros mai declara că a participat la aceste slujbe timp de 21 de ani.

Pregatirile necesita o randuiala rigida. Înainte de primele rugăciuni ale noii zile, altarul creştin trebuie să fie curăţat, iar lucrările ce tin de de întreţinere trebuie să fie deja incheiate, mai informeaza in exclusivitate pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, Serviciul specializat de presa Lăcașuri Ortodoxe.

Clericii matura pardoselile, înlocuiesc lămpile cu petrol şi curata candelele, dupa miile de pelerini care au vizitat biserica pe tot parcursul zilei anterioare. Ocazional, un număr mic de pelerini, devotati, ajuta la curăţenie şi li se permite să rămână şi să se roage în interiorul bisericii toată noaptea.

Liturghia de dimineaţa-devreme este o tradiţie asociată cu viaţa monahală, povesteste pr Eugenio Alliata, profesor de arheologie creştină la Studium Biblicum Franciscanum din Ierusalim. "Multi dintre calugari si dintre credinciosi vor să se roage, nu numai pe parcursul intregii zile, ci, de asemenea, si intreaga noapte, sau o parte din zi sau din noapte, fiind de fapt dorinţa de a se ruga neincetat, pentru că rugăciunile către Dumnezeu trebuie să fie de toata ora – zi şi noapte", a spus Alliata.

Parintele Fergus Clarke, tutore pentru comunitatea franciscană din interiorul Sfântului Mormânt, a declarat ca rugăciunile de noapte necesită o anumită jertfa personala, dar, de asemenea, aduc o mai mare împlinire spirituală. "Aceasta este o vocaţie minunata… sa poti face aşa ceva, să ştii că în timp ce oamenii dorm, alţii se roagă", a spus el.

Liturghiile de noapte din interiorul Sfântului Mormânt sunt reglementate printr-o tradiţie consolidată: incep cei de rit grec-ortodox, oficiind Sfanta Liturghie în interiorul Sfantului Mormânt al lui Iisus", la ora 12:30 AM, urmati de armeni şi apoi de franciscani. Liturghia grec-Ortodoxă de la mormânt este si cea mai lunga, cu o durata de aproximativ trei ore şi jumătate, armenii tinand o slujba de peste o oră şi jumătate, iar franciscanii o alta jumătate de oră.

Slujba de noapte este supusă, insa, unor variaţii. La sărbătoarea Sfântului Matei, în dimineaţa zilei de 14 mai, de exemplu, catolicii conduc o procesiune la mormântul lui Iisus", concomitent cu Liturghia Grec-Ortodoxa. Sunetele s-au ciocnit unele de celelalte în acea noapte. Vocile celeste ale preoţilor armeni cresc si ele in aripa lor din Biserica, iar un sunet de orga franciscana vine din direcţie opusă.

Competitia pentru atragerea atenţiei nu este nimic nou în biserica veche. Cele trei denominatiuni principale, care împart biserica, păzindu-si cu gelozie partea lor, iar un aer de neîncredere persista asupra fiecarui grup, care vrea sa fie sigur că nimeni altcineva nu trece în spaţiul lui.

În timp ce Mormantul lui Iisus si pasajele principale ale Sfântului Mormânt sunt considerate spaţii comune, cele trei comunităţi religioase principale au, fiecare, cate o parte proprie a Bisericii: Capela Sf. Elena, în apropiere de locul in care a fost descoperita Crucea lui Hristos, aparţine armenilor, Biserica Grec-Ortodoxă are dreptul de proprietate asupra celei mai mai mari parti a bisericii, incluzand si Altarul de pe Golgota, acolo unde Crucea lui Iisus a fost ridicata, iar franciscanii deţin Capela Răstignirii, unde Iisus a fost răstignit, împreună cu partea de nord a bisericii, unde, conform tradiţiei, Iisus a stat inaintea Maicii Sale, informeaza in exclusivitate pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, Serviciul specializat de presa Lăcașuri Ortodoxe.

Biserica a fost construita de Sfantul împărat roman Constantin, în anul 325, pe locul in care s-a gasit mormântul lui Iisus.

Structura pregatita de Sfantul Constantin a fost distrusa în 1009 de către Califul musulman Al-Hakim. O restaurare a acesteia a avut insa loc in secolul al 12-lea, de către cruciaţi, care au dat Sfântului Mormânt aspectul actual.

Viaţa în interiorul Sfântului Mormânt este reglementata printr-un labirint complex de norme, care fac adesea obiectul unor interpretări diferite, a spus Pr. Samuel Agoyan, Superior armean al Sfântului Mormânt. Cateodata, tensiunile chiar au degenerat in acte de violenţă, călugării împingandu-se şi lovindu-se reciproc.

"Suntem aici, aproape, intreaga noapte, pentru a vedea ca lucrurile se fac în mod corespunzător, la timp, pentru ca nimeni să nu încalce dreptul celuilalt, sa nu faca lucruri pe care nu ar trebui sa le faca", a mai asigurat pr. Samuel. "Deci, trebuie să fim atenţi şi sa vedem ce fac sau ce vor sa faca", mai informeaza, in exclusivitate pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, Serviciul specializat de presa Lăcașuri Ortodoxe.-

– un articol, pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe de: contributor KSLCatalin