Municipiul Râmnicu Vâlcea aniversează 624 de ani de atestare documentară

Municipiul Râmnicu Vâlcea, reşedinţa judeţului Vâlcea şi important centru economic şi cultural al ţării, este aşezat în partea central-sudică a României, respectiv la confluenţa dintre Olt şi Olăneşti.
Oraşul scăldat de apele bătrânului Alutus este o veche aşezare venită din umbra timpului, istoria sa milenară fiind atestată de săpăturile arheologice găsite în cartierele Valea Răii şi Stolniceni. Aici romanii au construit cetăţi (castre) durabile care prin vestigiile lor atestă continuitatea de veacuri a aşezării.
Prima atestare documentară certă a oraşului apare într-un hrisov emis de cancelaria domnului Mircea cel Bătrân la 20 mai 1388, unde se vorbeşte de o moară la Râmnic, iar dintr-un alt hrisov (4 septembrie 1389) se desprinde formularea „oraşul domniei mele, Râmnic”, ceea ce dovedeşte că pe aceste locuri exista o aşezare cu rang de oraş domnesc şi deci cu tradiţie urbană mult mai veche.

În centrul oraşului, se găsesc ruinele curţii domneşti a lui Mircea cel Bătrân, prezenţe materiale vii ale marelui voievod în această aşezare. Aici a semnat documentul de atestare al judeţului Vâlcea la 8 ianuarie 1392, fiind primul judeţ atestat documentar. Din vechea şi măreaţa cetate se mai pot vedea astăzi doar zidurile care înconjoară parcul central, numit “Mircea cel Bătrân” în cinstea voievodului.
Sigiliul oraşului datează din 1505 fiind, după cum arată istoricul A. Sacerdoţeanu, „unul dintre cele mai vechi sigilii orăşeneşti din Ţara Românească”.
Că Râmnicu Vâlcea era oraş domnesc, reiese şi dintr-un document al domnitorului primei uniri a provinciilor româneşti, Mihai Viteazul, care numea oraşul astfel:"oraşul domniei mele la Râmnic".
Tot aşa, Matei Basarab menţiona că “am fost la preumblere peste Olt la oraşul domniei mele la Râmnic”. Sub domnia lui în anul 1643, pe iazul morilor (asanat pe la sfârşitul anilor 1970) se construieşte prima moară de hârtie (fabrică), de către boierii Rudeni.
Pe dealul care străjuieşte oraşul în partea de nord, în Cetăţuia construită pe el la 2 ianuarie 1543 este asasinat de către boierii Neagoe şi Drăgan, domnitorul Radu de la Afumaţi.

Cetăţuia, care este un fel de simbol al oraşului, este un mic fort construit prin secolul al XIV-lea sau secolul al XV-lea pentru a păzi reşedinţa olteană a domnilor, scaun obişnuit al Banilor şi a noii Episcopii.
„Râmnicul din deal”, aşezat sub dealul Capela s-a extins apoi continuu cuprinzând rând pe rând şi zonele limitrofe: ţigănia, Cetăţuia şi Priba, iar „oraşul din vale” a luat naştere din Uliţa cea mare extinsă peste satele Hinăteşti, Troian, Copăceni, Arhanghel, Ostroveni şi Râureni.
Acest pământ ascunde în adâncuri urmele primelor sărace înjghebări de viaţă din paleolitic şi neolitic. Un vas de lut cu toarte arcuite şi decoraţii gingaşe certifică în zona Vâlcii existenţa unei puternice civilizaţii a bronzului. Descoperirile de pe Capela sau Valea Răii scot la iveală semne ce ne trimit cu gândul la formele civilizaţiei dacilor, care au populat aceste locuri. Artera principală ce străbate municipiul de la nord la sud purtând de mai bine de un secol numele împăratului Traian, se află, pe o porţiune, în vecinătatea drumului ascuns sub lespezile urbei, pe unde au mărşăluit spre trecătoarea Turnu Roşu, acum aproape 2000 de ani, ostaşii legiunilor romane în cel de-al doilea război dacic.
Revoluţia de la 1848 a avut la Râmnicu Vâlcea un puternic ecou. Tabăra militară organizată de generalul Magheru la Troianu – poarta sudică a Râmnicului, a reprezentat o garanţie pentru victoria revoluţiei, care a fost sărbătorită la 29 iulie 1848 „într-o câmpie înconjurată cu arbori de la marginea oraşului”, pe locul unde mai târziu avea să fie amenajată grădina publică Zăvoi. Sub steagurile revoluţiei un cor condus de Anton Pann şi o mulţime de entuziaşti adunaţi să serbeze triumful revoluţiei au intonat cântece pline de armonie printre care – considerau unii istorici – şi „Deşteaptă-te române” ce avea să devină imnul naţional al României.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a poposit de două ori la Râmnicu Vâlcea fiind întâmpinat cu multă caldură de locuitorii oraşului care salutau astfel pe făuritorul Unirii Principatelor.
Tributul de sânge plătit de râmniceni pentru cucerirea independenţei ţării în 1877 a fost deosebit de greu, dar alături de jertfa celorlalţi români a constituit fundamentul României moderne. În cinstea acestor eroi a fost ridicat la poalele dealului Capela un impunător monument ce a devenit un simbol al oraşului: Statuia Independenţei, operă a sculptorului Ion Iordănescu sprijinit de un participant la acel război, doctorul Gheorghe Sabin ajuns prefect de Vâlcea.

După 30 decembrie 1947 mica burghezie ce contribuise la creşterea economică a regiunii, precum şi marile familii cu tradiţie în zona (Şimian, Otetelişanu, Brătianu, Pleşoianu, Hanciu, Lupaş şi Procopiu) dispar sau îşi pierd cu totul influenţa sub dictatura comunistă.
În 1968 oraşul redevine capitală de judeţ, este ridicat la rang de municipiu şi ajunge un puternic centru industrial. De asemenea oraşul înregistrează o impresionantă dezvoltare demografică şi urbanistică.

***

În perioada 17 – 20 mai 2012, în oraşul Râmnicu Vâlcea, se desfăşoară mai multe manifestări cultural – artistice dedicate împlinirii a 624 de ani de la prima atestare documentară a municipiului Râmnicu Vâlcea.
Evenimentul are ca organizatori: Primăria Râmnicului, Academia Olimpică a Universităţii „Spiru Haret”, Asociaţia Artiştilor Fotografi din România, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul”, Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Vâlcea, Club Sportiv Municipal Râmnicu Vâlcea, Filarmonica de Stat „Ion Dumitrescu”, Forumul Cultural al Râmnicului, Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea, Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea, Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea, Serviciul Judeţean Vâlcea al Arhivelor Naţionale, Fotoclubul „Floare de Colţ”, Teatrul de Stat ”Anton Pann”, Teatrul Municipal ”Ariel”, Uniunea Artiştilor Plastici Vâlcea, filiala Vâlcea şi SC Pieţe Prest SA.

Momentul de la 20 mai 1388 este marcat atât prin manifestări din domeniul cercetării istorice, cât şi prin spectacole de artă dramatică sau de muzică populară şi clasică. Programul manifestărilor este complex şi cuprinde spectacole de teatru, festivaluri şi concerte de muzică, vernisaje ale unor expoziţii de artă, colocvii, dar şi alte surprize.
În cadrul manifestărilor dedicate aniversării a 624 de ani de la prima atestare documentară a Râmnicului, astăzi, 18 mai, a avut loc Expoziţia de carte cu vânzare, intitulată „Ziua Editurilor Vâlcene”, eveniment care a adus în faţa iubitorilor de lectură din oraş producţiile a 12 edituri locale, între care şi Editura Sfântul Antim Ivireanul a Arhiepiscopiei Râmnicului.

Evenimentul s-a desfăşurat în pavilionul fanfarei din Parcul Mircea cel Bătrân, de la orele 14,00, şi a debutat cu un vernisaj, urmat de un recital din versurile poetului George Ţărnea, la care şi-au dau concursul actori ai Teatrului Municipal „Ariel” şi de un recital al Coralei „Sfântul Antim Ivireanul” a Catedralei Arhiepiscopale.
Editura Sfântul Antim Ivireanul a participat la acest eveniment cu o prezentare de carte care cuprinde studii de teologie şi literatură religioasă, lucrări monografice, cărţi de rugăciune, colecţia de acatiste „Credinţă şi Sfinţenie”, albume şi ghiduri pentru credincioşii Eparhiei Râmnicului şi pentru pelerini, reviste şi publicaţii ale Arhiepiscopiei Râmnicului. La ediţia din acest an, Editura Sfântul Antim Ivireanul a prezentat şi o noutate editorială, cartea Preasfinţitului Părinte Dr. Emilian Lovişteanul, „Sfântul Ierarh Calinic, slujitor înţelept şi păstor milostiv al Bisericii strămoşeşti”.

Activitatea editorială din cadrul Editurii Sfântul Antim Ivireanul reprezintă continuarea tradiţiei tipografice a Episcopiei Râmnicului Noul Severin care aduce oraşului recunoaşterea de „capitală a tipografilor” în secolul al XVIII-lea, susţinând activitatea culturală şi misionară a Arhiepiscopiei Râmnicului, prin editarea de publicaţii care să cultive credinţa şi morala creştină.
La manifestare au mai fost prezenţi preoţi şi alte personalităţi ale vieţii culturale, istorice şi publice ale municipiului.
Manifestările dedicate aniversării a 624 de ani de la prima atestare documentară a Râmnicului vor continua până duminică, 20 mai, când în Sala de Consiliu a Primăriei municipiului va avea loc Şedinţa solemnă a Consiliului Local Municipal dedicată evenimentului, după care va urma tradiţionala procesiune solemnă pe traseul Biserica „Toţi Sfinţii” – Scuarul „Mircea cel Bătrân. La Biserica „Toţi Sfinţii”, cel mai reprezentativ monument istoric al Râmnicului, vor fi sfinţite şi arborate steagurile Arhiepiscopiei Râmnicului şi al Primăriei Municipiului Râmnicu Vâlcea.

– pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, un articol de: contributor Arhidiacon Ioan Liviu Găman