Sinodul Sarb ameninta cu intreruperea comuniunii canonice si liturgice cu Biserica Romana, pentru situatia din Timoc. Comunicat

Comunicatul Sinodului Episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe – Belgrad 15-23 mai 2012

"Adunarea Episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe a tinut reuniunea periodică, în Belgrad, in perioada 15-23 mai 2012, la sediul Patriarhiei. Toţi episcopii eparhiali ai Bisericii Ortodoxe Sârbe au luat parte la lucrările Adunării, cu excepţia episcopului Ioan, Arhiepiscop de Ohrid şi Mitropolit de Skopje, şi a Arhiepiscopului Hrisostom, Episcop de Bihac-Petrovac, informeaza serviciul de presa Lăcașuri Ortodoxe al Agentiei de stiri Lacasuri Ortodoxe. Adunarea Episcopilor si-a început activitatea prin celebrarea Sfintei Liturghii, în catedrala episcopală a Sf. Arhanghel Mihail, din Belgrad, condusa de Patriarhul Irineu al Serbiei, avand loc după invocarea Duhului Sfânt, spirit de adevăr şi înţelepciune, prin care Biserica trăieşte şi acţionează in orice moment, în special în timpul reuniunilor episcopilor. În timpul Liturghiei, episcopul Irineu de Backa, avand binecuvântarea patriarhului, a adresat credincioşilor un cuvant in care a vorbit despre institutia Sinoadelor, ca expresie esenţială a catolicitatii Bisericii. După Liturghie, la începutul primei reuniuni, preşedintele acesteia, patriarhul, în discursul tinut în faţa Sinodului, a menţionat unele probleme actuale ale vieţii şi ale misiunii Bisericii din timpurile noastre, care are parte de grele incercari, atat acasa cat si în jurul lumii, dar, totodata, el a mai vorbit si despre un moment al speranţei şi al posibilitatii de reînnoire spirituală.

În timpul reuniunii sinodale din acest an, a fost oficiata Liturghia solemnă şi in 19 mai, cu ocazia sărbătorii Mutarii Moastelor Sfântului Sava, în biserica inchinata acestuia, din Belgrad. Viaţa liturgică şi spirituală a Bisericii a fost îmbogăţita prin faptul că Adunarea a adăugat sfintilor Bisericii Ortodoxe doi mucenici şi patruzeci de copii şcolari, care au pierit în 1688, în Momici (Podgorica, Muntenegru). Ziua de comemorare liturgică şi celebrarea zilei acestora a fost stabilita odata cu memoria celor Patruzeci de Mucenici din Sevasta, Asia Mică. Sfântul Sinod informează oficial Bisericile Ortodoxe locale, astfel încât acestea să cuprinda numele acestor sfinţi în cărţile şi calendarele liturgice proprii. Adunarea a mai decis, de asemenea, că memoria Sf. Nicodim, Arhiepiscop de Pec, sa aiba loc pe 12/25 mai şi nu pe 11/24, cum se intampla pana in prezent, mai informeaza serviciul de presa Lăcașuri Ortodoxe al Agentiei de stiri Lacasuri Ortodoxe.

Adunarea a confirmat voinţa Bisericii locale de a celebra, anul viitor, prin slujbe, dar si prin evenimente spirituale şi culturale, aniversarea importantă a Creştinismului şi a culturii – cea de-a 1700-a aniversare a Edictului din Milano, al sfântului împărat Constantin (313-2013) – un document legat de libertatea de credinţă şi de conştiinţă, primordial, la fel de relevant, nu doar prin aspectul sau istoric, ci şi existenţial. Jubileul va fi sărbătorit în toate eparhiile Bisericii Ortodoxe Sârbe, dar celebrarea principală va avea loc la Nis, oraşul natal al împăratului Constantin, şi in Belgrad. Toate celelalte patriarhii ortodoxe şi primatii Bisericilor Ortodoxe vor fi invitaţi să participe la comemorarea acestei aniversări, alaturi de alte personalităţi marcante ale lumii Ortodoxiei (ierarhi, teologi, artişti…), delegaţii la nivel înalt ale Bisericilor creştine heterodoxe, ale instituţiilor şi organizaţiilor inter-creştine şi creştine, precum şi ale comunităţilor religioase monoteiste, dar si reprezentanţi ai ştiinţei, artei şi culturii, personalităţi marcante din viaţa publică şi din strainatate. Toate pregatirile şi programul acestei comemorari vor fi coordonate de un consiliu, care urmează să fie stabilit în timp util, şi de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe.

În acelaşi spirit şi pe aceeaşi linie, Sinodul a reconfirmat poziţia sa neschimbată de consolidare, de aprofundare şi îmbogăţire teologica a procesului dezvoltat pana la aceasta data, de pregătire a Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, şi de reintrunire, de asemenea, a unei conferinţe presinodale sau a mai multora, daca va fi necesar. În viitorul apropiat, şi atunci cand va fi potrivit, ar trebui să fie convocat acest Sinod general, cu un sentiment de responsabilitate şi, inutil să mai spunem, cu fidelitate faţă de principiile inspirate de funcţionarea Sinoadelor Ecumenice şi a Marilor Sinoade locale ale Bisericii.

Adunarea a mai audiat raportul Sfântului Sinod şi rapoartele episcopilor eparhiali "privind activitatea lor, precum şi situaţia acestor eparhii, luand decizii legate de acestea. La şedinţa comună a membrilor Adunării şi ai organismului central responsabil cu finalizarea Bisericii Sf. Sava din Belgrad, şi după analizarea raportului asupra a ceea ce s-a realizat până în prezent, a fost tratata si decisa problema dezvoltarii finale a interiorului edificiului, inclusiv montarea de mozaic ceramic pe pereţi şi pictura murala, mai informeaza serviciul de presa Lăcașuri Ortodoxe al Agentiei de stiri Lacasuri Ortodoxe.

Luând în considerare faptele aferente, Adunarea a suspendat pentru un timp problema divizarii eparhiei Arhiepiscopiei de Belgrad-Karlovci, care, prin numărul adepţilor săi, este cea mai mare a Bisericii Ortodoxe Sârbe, pentru ca pregătirile necesare şi infrastructura de bază pentru eparhiile viitoare din acest spaţiu sa fie efectuate. Pentru aceleaşi motive, Adunarea a amânat numirea episcopilor pentru eparhiile nou înfiinţate din Austria şi Elveţia, precum şi din Buenos Aires, şi a prelungit mandatul administraţiei actuale. În mod similar, Sinodul a solicitat Episcopului de Zacumlie-Herţegovina, Grigorie, să continue să-l sprijine, ca vicar, pe Mitropolitul Nicolas de Dabar şi Bosnia, în exercitarea atribuţiilor sale arhi-pastorale.

Sinodul si-a exprimat din nou regretul profund şi protestul faţă de încălcarea gravă a drepturilor omului şi a libertăţilor religioase ale credincioşilor din Arhidieceza de Ohrid, a fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, care a atins apogeul în hărţuirea şi arestarea ilegală a unor persoane nevinovate. În plus, persecuţiile şi actele de violenţă sunt în creştere, atât de mult, incat Arhiepiscopul de Ohrid şi Mitropolit de Skopje, Episcopul Ioan, a fost închis pentru a şasea oară, din motive legate de taxe. Arhiepiscopul a fost din nou condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare pentru adevărul lui Dumnezeu. Cel mai trist şi jalnic este faptul că tot ceea ce se întâmplă are la baza organizaţia schismatică privilegiata din această ţară, care se autointitulează "Biserica Ortodoxa Macedoneana”. Ierarhia schismatică jubilează public şi cu rea intenţie, fără mustrări, atunci cand vede nu doar persecutarea juridica şi cea instituita de poliţie, a singurei Biserici canonice din Macedonia, ci mai ales, condamnarea la închisoare a supremaţiei sale. Aceasta arată cât de puţin îi pasă de adevărurile elementare şi de principiile etice ale credinţei creştine, să nu mai vorbim de caracterul sfânt al unităţii Bisericii. În loc sa reflecte la toate protestele şi la căile de atac care le-au fost adresate până în prezent de catre Bisericile Ortodoxe şi de alti creştini din lume, precum şi la criticile venite din partea instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale, din cauza cuplarii cu politicul şi cu un sistem judiciar corupt, si sa renunte la încalcarea drepturilor omului şi a libertăţilor religioase din ţara lor, autorităţile din Republica Macedonia, din păcate, amplifica teroarea asupra Bisericii, fără precedent în lumea contemporană.

Adunarea, cu aceeaşi grijă şi preocupare, nu în ultimul rând, observa procedeele autorităţilor muntenegrene, care, de asemenea, cu o violenţă ceva mai puţin directa şi grosiera [decat în Macedonia], dar în aceeaşi perspectivă a ameninţarii la adresa misiunii Bisericii legitime, şi a protejarii de catre stat a sectei practic inexistente a lui Dedejici [aşa-numit “mitropolit” al “Bisericii” schismatice din Muntenegru], incalca drepturile preoţilor ortodocşi şi ale credincioşilor. Astfel, autorităţile respective, nu ezita să facă acelaşi lucru, la fel de necivilizat şi fără precedent, anti-european, prin expulzarea unor anumiti preoti. Motivul ar fi acela că Biserica Ortodoxă este "neînregistrata" la poliţie, conform legilor datând de la "democraţia" lui Tito. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă este mult mai veche decat Muntenegrul şi Serbia, şi chiar decat toată creaţia statala existenta în Balcani. Contestarea dreptului la existenţă al Bisericii Ortodoxe Sârbe din Muntenegru, ambiţia unor politicieni muntenegreni de a decide, ca atei convinsi, problemele ecleziastice, de a reglementa structura internă şi relaţiile din Biserica Ortodoxă, de a manipula cu presiune, chiar prin folosirea forţei, identitatea Bisericii în Muntenegru, aspiratia lor nedisimulată de a o face instrument al proiectelor lor politice şi modalitatea prin care ei definesc conţinutul vieţii ecleziale a creştinilor ortodocşi din Muntenegru, toate, constituie o ameninţare la adresa drepturilor fundamentale ale omului şi a libertăţilor religioase. Astfel, are loc în continuare refuzul activ al naturii seculare – înseamnand sa fii neutru din punct de vedere religios – din partea Statului actual, se respinge principiul democratic al separării Bisericii de Stat, şi se reintroduce, totodata, distincţia depasita cu multi ani in urma, între cetăţenii de primă si de a doua clasă, pe baza apartenentei lor etnice sau religioase. De asemenea, Sinodul aşteaptă de la organele de stat din Muntenegru sa respecte Constituţia şi legile lor proprii, şi în acest sens, să respecte drepturile Bisericii Ortodoxe Sârbe şi ale altor Biserici şi comunităţi religioase – o obligaţie in fata comunităţii internaţionale.

Adunarea este deosebit de preocupata de faptul că condiţiile nu sunt încă reunite pentru revenirea la casele lor si la viata lor libera, a sârbilor, care au fost expulzaţi şi au fugit din Kosovo şi Metohia, dupa atât de mulţi ani de la exodul lor din 1999 şi pogromul din martie 2004, în ciuda prezenţei forţelor internaţionale şi a garanţiilor marilor puteri. Mai mult decât atât, sfintele lacasuri ortodoxe sârbe sunt încă ameninţate, precum şi casele şi drepturile de proprietate ale cetăţenilor comunităţii sârbe, în special la sud de Ibar. În contextul dialogului la nivel national si international al provinciei din sudul Serbiei, Adunarea consideră că impunerea unor soluţii contrare Rezoluţiei ONU 1244, Constituţiei Sârbe şi Dreptului Internaţional, provoaca o criza pe termen lung – sau chiar continuu – şi instabilitate, adică, nenorocesc oamenii, intr-un spaţiu care, cu mult timp în urmă a devenit un simbol al diviziunii, confruntarii si suferintei. Unul dintre putinele pete de lumina din acest tablou o reprezinta viaţa şi activitatea Seminarului Sfinţii Chiril şi Metodiu, care a fost renovat în Prizren. Locuitorii acestui oraş, in imensa lor majoritate, astazi, etnici albanezi de etnie musulmana, fac posibilă funcţionarea fără obstacole a acestei instituţii importante a Bisericii Ortodoxe şi a poporului sârb. O astfel de atitudine merită respectul şi recunoştinţa noastră.

Relaţiile dintre Biserică şi Stat, în Serbia şi Republica sarba Bosnia, sunt considerate de către Adunare ca fiind bune in principiu, dar este de aşteptat ca noul guvern sârb sa repare greşelile guvernului trecut, in ce priveste problema restituirii proprietăţilor bisericeşti confiscate [de regimul comunist]. Alte domenii vizate în acest sens sunt cele ce tin de catehizare si de invatamant, adică statutul de catehet al profesorilor din şcolile publice şi, de asemenea, accelerarea introducerii preoţilor capelani în armata Serbiei.

Adunarea constată cu satisfacţie şi mulţumind lui Dumnezeu, că Biserica Ortodoxa Sârba intretine relatii liturgice şi canonice şi colaboreaza cu alte Biserici Ortodoxe autocefale, dar si în acest sens, există, din păcate, o excepţie. Aceasta este activitatea non-canonică a Episcopiei şi a clerului Bisericii Ortodoxe Române de pe teritoriul canonic al celorlalte Biserici Ortodoxe, inclusiv cea Sarba. Unii episcopi şi clerici din România vecina viziteaza unele orase şi sate din estul Serbiei, respectiv Eparhiile de Timoc şi Branicevo, unde oficiaza slujbe, fără informarea şi fără a cere aprobarea episcopilor competenti ai Bisericii Ortodoxe Sârbe, subminând astfel fundamentele înseşi ale eclesiologiei ortodoxe şi canonice. Datorită unor acte similare, nepermise ale reprezentanţilor Bisericii Romane, Patriarhia Ierusalimului a protestat de mai multe ori, în cel mai energic mod, şi apoi a întrerupt, până la o notificare ulterioară, comuniunea liturgică şi canonică cu aceasta Biserica. Adunarea a trimis, pentru a cata oară, un protest adresat Patriarhului Daniel al României şi Sinodului său, din motive de intruziune canonică într-o zonă care se află sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Sârbe şi a mentionat cu tristeţe că, în cazul in care indivizii Bisericii surori din România – indiferent dacă, din cauza unui laxism sau încurajati de Patriarhul lor şi de Sinod – nu încetează acţiunile lor, ne-fratesti şi anti-canonice, Biserica sârbă va lua ulterior toate măsurile posibile legale şi canonice pentru ca ordinea canonică seculară sa fie mentinuta şi sa se stopeze acest joc iresponsabil cu unitatea sfântă dintre ortodocşi şi dintre popoarele frăţeşti, aşa cum este si cazul, fără îndoială, al popoarelor sarbe si romanesti din istorie. In cazul in care aceste măsuri eşuează, Sinodul va fi obligat, cu mare regret, sa urmeze exemplului de mai sus, al Patriarhiei sfinte din Ierusalim. Părinţii Adunării ştiu că, chiar printre episcopii, clericii si teologii romani, sunt mulţi care nu împărtăşesc mersul agresiv şi etnofilist care, în ultimii ani, a provocat divizari, care nu sunt nesemnificative, în intreaga lume ortodoxă. Cu toate acestea, Sinodul, ca şi mai înainte, este recunoscător pentru atitudinea corecta a Bisericii Romane fata de administratia Episcopiei de Timişoara [a Bisericii Ortodoxe Sârbe], a preoţilor şi credincioşilor sai. În mod similar, Biserica Ortodoxă Sârbă întreţine relaţii frăţeşti cu preoţii şi credincioşii din viaţa Bisericii Romane care traiesc de partea sârbă a Banatului, mai informeaza serviciul de presa Lăcașuri Ortodoxe al Agentiei de stiri Lacasuri Ortodoxe.

În opinia Sinodului, calugarul Artemie, episcop destituit, de Ras şi Prizren, cu suporterii săi, subminează pacea şi unitatea Bisericii Ortodoxe Sârbe. Ei sunt o para-sinagoga reala (o adunare noncanonica), ce are tendinţa de creştere si de dezvoltare, exprimată printr-o schismă reală şi sectară. Din acest motiv, Adunarea a decis sa apeleze din nou la calugarul Artemie (Radosavlievici), să se întoarcă la Biserică, alaturi de discipolii sai ex-ieromonahi, monahi şi monahii, prin pocăinţă, şi să lase calea schismei, despre care el insusi spune că "aceasta este o rana mare pe corpul Bisericii, un mare păcat înaintea lui Dumnezeu, un păcat pe care chiar şi sângele martirilor nu il poate spala". Adunarea transmite ca este datoria Sfântului Sinod sa argumenteze decizia pe baza noilor pacate canonice susnumite: prin crearea unei "para-sinagogi" în cadrul Bisericii, cu hirotoniri şi profesii monahale invalide, deschideri de mănăstiri şi case de rugăciune în eparhii ale Bisericii noastre, prin calomnii publice, minciuni şi acuzaţii de erezie, fals ecumenism, prin pronuntari de sentinte fara judecata etc., formulate împotriva Sfintei Adunari a Episcopilor şi a Episcopatului Bisericii Ortodoxe Sârbe. În măsura în care călugărul Artemie nu va răspunde în cel mai scurt timp posibil, revenind la apelul Bisericii, prin pocăinţă şi supunere faţă de deciziile Sfintei Adunari a Episcopilor, şi respectand ordinea canonică a secularei Biserici Ortodoxe, Adunarea va fi obligata să ia măsuri suplimentare, mai informeaza serviciul de presa Lăcașuri Ortodoxe al Agentiei de stiri Lacasuri Ortodoxe.

Adunarea, la fel ca în toţi anii precedenţi, a consacrat o atentie sporita educatiei si culturii bisericesti. Problemele seminariilor, dintre care unele trebuie să fie aduse în conformitate cu standardele stabilite pentru includerea în sistemul de învăţământ din Serbia, dar şi instituţiile de învăţământ superior, în special cele din regiune şi din diaspora, au fost examinate în detaliu.

În acest context, Adunarea a luat act de un proiect care poate aduce un aport sporit la calitatea învăţământului teologic al sârbilor pe teritoriul SUA: acesta este proiectul intitulat "Casa Sarba de pe langa Academia Sf. Vladimir", pentru operarea mijloacelor care există deja şi a condiţiilor legate de procesul de finalizare a proiectului.

Adunarea a luat in considerare, din nou, problema locaţiei temporare adecvate pentru arhivele documentelor patriarhale, valoroase, precum şi construirea de arhive locale, a muzeului şi bibliotecii Patriarhiei. Noul statut de fundatie de caritate, al Bisericii Ortodoxe Sârbe, "Ciovekoliublie” [dragostea de om], a fost aprobat.

Adunarea, din nou, sprijină iniţiativa Casei de Karageorgevitci, legata de cenuşa membrilor familiei regale care se afla în străinătate, pentru ca aceasta să fie transferata şi onorabil îngropata în biserica-fondata de Karageorgevici, la Oplenac. Adunarea face din nou un apel către autorităţile municipale din Belgrad, astfel încât acestea sa examineaze posibilitatea de a îngropa ramasitele marelui om de ştiinţă american de renume mondial, sârb, Nicolas Tesla, pe platoul din faţa bisericii Sfântul Sava, chiar în cripta bisericii.

Compoziţia Sfântului Sinod, prin decizia Adunării, rămâne aceeaşi.

Adunarea este îngrijorată de faptul că numărul de decese în randul poporului sârb este mai mare decat cel al nasterilor, şi că, într-un oraş de dimensiuni medii, numărul compatrioţii noştri este în scădere în fiecare an. Acest lucru reflectă o scădere profunda morală, o gravă criză a familiei şi o lipsa de credinţă adevărată în Dumnezeu, pentru mulţi, în ciuda faptului că majoritatea populaţiei noastre se declara credincioasa, cel puţin în sensul elementar al acestui termen. De asemenea, Adunarea apeleaza la constiinta parintilor, educatorilor, angajaţilor guvernamentali şi a celor care pot influenţa starea societatii, sa faca tot ce le sta in putere, în ciuda lipsurilor materiale, astfel incat biruinta vietii, ca cel mai mare dar al lui Dumnezeu, sa devina alternativa la închinarea inconştientă a morţii, predominantă în civilizaţia occidentală. În acelaşi timp, Adunarea recomandă ca toate eparhiile Bisericii şi entităţile sale dependente sa creeze fonduri pentru sprijinirea familiilor cu mai mulţi copii, pentru a preveni, terapeutic şi pastoral flagelul imoralitatii, drogurile, pornografia şi alte manifestari patologice care ameninţă radical sufletul şi viitorul poporului sârb şi al tuturor oamenilor creştini, expusi la influenţa secularismului fatal, al mentalitatii consumatoriste, al hedonismului, individualismului, pseudo-religiozitatii fara un Dumnezeu, creştinismului fals, fără Hristos ca Dumnezeu-Om şi fara Biserică drept comunitate divino-umană, precum şi diverselor alte ideologii fără sens şi fără speranţă. Adunarea, cheama la randul sau, la o viata şi la muncă in credinţă, speranţă şi caritate, pentru ca Dumnezeu este dragoste, mai informeaza serviciul de presa Lăcașuri Ortodoxe al Agentiei de stiri Lacasuri Ortodoxe.

– un articol, in exclusivitate pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe: KSLCatalin