publicat în: Arhivă

Mesajul Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, pentru Postul Mare ortodox

Dragi prieteni în Hristos şi fii intru Domnul,

Patriarhul ecumenic Bartolomeu I În ultimul timp observăm o neliniste tot mai mare. Apar tot mai multe probleme. Lumea se afla in suferinţă şi cere ajutor. Traversam, intr-adevar, o perioada generala de incercare. Unii o numesc "depresie economică", altii "criza politica". Pentru noi este o deviatie spirituală. Şi exista o metoda de vindecare. Se ofera multe soluţii şi pot fi auzite diferite puncte de vedere. Dar problemele continua sa rămâna nerezolvate. Omul se simte abandonat şi singur. Natura sa cea mai profundă este ignorată. El rămâne în tristeţea confuziei şi in disperare. Soluţiile propuse, indiferent de direcţia lor şi de rezultat, nu il elibereaza pe om, pentru că il lasa in captivitatea corupţiei şi a mortii. Biserica este Insusi Domnul, Dumnezeu-Omul, Eliberatorul sufletelor noastre.

– un articol pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, traducere si interpretare: Stud. Teo-CHristian / © Lăcaşuri Ortodoxe 2012

Cand patrunde în spaţiul Bisericii, omul intră în atmosfera de consolare divină, in reconcilierea dintre cer şi pământ. El se regaseste pe sine. Mintea lui devine calmă. El descopera frumuseţea cerească şi maturitatea duhovnicească, "mireasma divină umple marginile pământului". Biserica cunoaste toată suferinţa noastră. Şi ea are puterea de a ne elibera. Ea ne cheamă la pocăinţă. Ea nu înfrumuseţeaza minciuna şi nici nu ascunde relele. Ea rosteste tot adevărul. Şi ea ii propune omului să se confrunte cu realitatea, asa cum este ea. Ne face constienti de faptul ca nu suntem altceva decat praf si cenusa.

În Canonul cel Mare al Sfântului Andrei, amintirea lacrimilor de pocăinţă are loc in mod repetat, suspinele durerii duhovnicesti, durerile ranilor. Dar acestora le urmeaza odihna sufleteasca si sanatatea spirituala.

Il avem pe Creatorul si pe Mântuitorul nostru. Prin imbelsugata Sa mila, El ne-a trecut graniţa nestricaciunii si a nemuririi. El nu ne-a părăsit. El a venit şi ne-a mantuit. El a invins moartea prin Cruce. El ne-a daruit nestricaciunea. Din moment ce suntem altoiti in Hristos, de ce ne-am ingrijora în zadar? De ce sa nu ne grăbim spre El? Biserica nu se preocupa de stricaciune (corupţie) şi nu ne va abandona. Ea cunoaste cele mai profunde aspiraţii ale omului şi vine în ajutorul nostru, si ne eliberează. Avem nevoie de hrană. Dar "omul nu va trăi doar cu pâine" (Mat. IV, 4). Avem nevoie de înţelegere spirituală.

In Biserică găsim plinătatea vieţii şi înţelegem echilibrul divino-uman. Departe de Dumnezeu, omul devine stricat şi corupt. Acolo unde abunda bunurile materiale şi risipa, ispitele scandalurilor şi ale confuziei întunericului prospera. Acolo unde omul trăieşte în mod corect, şi primeşte toate cu recunoştinţă şi cu multumire, acolo totul este sfinţit. Acolo el este binecuvântat si fara neajunsuri, iar stricaciunea este învesmantata în slava nepieritoare. Omul primeşte lucrurile trecatoare ca pe un dar de la Dumnezeu. Şi aceasta il ajuta sa se preocupe de viata vesnica, inca de astazi. Problemele lui nu doar ca sunt rezolvate, dar aceste incercari dureroase devin chiar datatoare de viaţă si cauza a doxologiei. Atunci când acest lucru se întâmplă în noi, atunci când omul îşi găseşte odihna şi mântuirea sa personală in a atribui lui Hristos Dumnezeu toate lucrurile sale, atunci spiritul sau este iluminat. El se cunoaste pe sine si cunoaste intreaga lume. El are încredere în iubirea Celui Atotputernic. Aceasta ii întăreşte pe credincioşi. Şi ei devin izvor de indestulare pentru toti cei infometati si insetati dupa adevar.

Lumea are nevoie de mântuirea care vine de la Creatorul său. Lumea are nevoie de prezenţa credinţei şi de comuniunea cu sfinţii. Să dam slava Domnului nostru pentru toate binecuvântările Sale, şi pentru această perioadă sfanta de patruzeci de zile. Este timpul pentru pocăinţă. Traversam oceanul Postului prin parere de rau si prin mărturisire, pentru a ajunge la bucuria infinită a Învierii Domnului nostru Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Caruia I se cuvinte toată slava, cinstea şi închinaciunea, acum si purururea si in vecii vecilor. Amin.

Sfântul şi Marele Post 2012

+ Bartolomeu al Constantinopolului, mijlocitor fierbinte înaintea lui Dumnezeu pentru toate

– pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, un articol in traducerea si interpretarea: Stud. Teo-CHristian