S-a mutat la Domnul, Protos. Martinian Ruxanda, fost sofer al Mitropolitilor Teoctist Arapasu si Nestor Vornicescu

Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL, adresat Stavroforei Lucia Bostan, stareţa Mănăstirii Samurcăşeşti-Ciorogârla, la înmormântarea Protosinghelului Martinian Ruxanda, duhovnicul Mănăstirii Samurcăşeşti-Ciorogârla, în data de 21 noiembrie 2011:

Preacuvioasă Maică Stareţă,
Întristat sobor al Mănăstirii Samurcăşeşti-Ciorogârla,

Am aflat cu durere de trecerea la cele veşnice a părintelui protosinghel Martinian Ruxanda, fost preot al Mănăstirii Samurcăşeşti-Ciorogârla, duhovnic evlavios şi harnic, înţelept şi binevoitor, un slujitor liturgic talentat.

Înainte de a deveni monah, părintele Martinian Ruxanda a fost un bun creştin, cultivând în viaţa de familie virtuţile teologice şi căutându-L pe Dumnezeu cu multă râvnă.

A urmat în tinereţe cursurile de opt ani ale Seminarului Teologic de la Mofleni (lângă Craiova), fiind apoi cântăreţ la Catedrala Mitropolitană din Craiova şi administrator la Seminarul Teologic al Arhiepiscopiei Craiovei.

A fost mulţi ani şi şofer al mitropoliţilor de fericită pomenire Teoctist Arăpaşu şi Nestor Vornicescu ai Olteniei.

După pensionare, a plecat în taină de acasă şi a ajuns, prin rânduiala lui Dumnezeu, la Mănăstirea Neamţ. Frumoasele cântări şi dorul după viaţa duhovnicească l-au recomandat pentru tunderea în monahism, care a fost săvârşită, în data de 4 august 1993, la privegherea sărbătorii Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ, în timpul stăreţiei Arhimandritului Dr. Irineu Cheorbeja.

Cu prilejul unei vizite a Patriarhului Teoctist la Mănăstirea Neamţ, acesta l-a remarcat printre cântăreţii de la strană şi l-a chemat în Arhiepiscopia Bucureştilor.

Hirotonit ieromonah, a fost numit stareţ al Mănăstirii Cheia din judeţul Prahova şi apoi, pentru scurt timp, slujitor la Mănăstirea Înălţarea Sfintei Cruci-Cebza, protoieria Deta, şi locţiitor de exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Timişoarei.

Apreciindu-i-se râvna pentru cele sfinte şi darurile primite de la Dumnezeu, a fost chemat la Mănăstirea Samurcăşeşti-Ciorogârla ca duhovnic, unde a slujit aproape 15 ani în deplină armonie cu maica stareţă şi cu soborul mănăstirii.

Cu recunoştinţă, maica stavroforă Lucia mărturisea că amplele lucrări de renovare ale mănăstirii din ultimii ani nu s-ar fi putut realiza fără ajutorul constant oferit de părintele duhovnic Martinian.

Iscusit cântăreţ şi virtuos interpret atât al cântărilor de strană, care au şi fost imprimate pe câteva CD-uri, cât şi al cântecelor de factură folclorică, adunate şi îngrijite de muzicologi şi folclorişti din zona Olteniei, părintele Martinian cânta cu zel şi încânta credincioşii pelerini prezenţi la slujbele mănăstirii.

În toţi aceşti ani el a fost nelipsit de la biserică, până în ultima zi a vieţii, slujind Sfânta Liturghie şi cele șapte Laude, pentru a-l afla pregătit Mirele Bisericii, spovedind călugăriţe şi pelerini, rugându-se pentru sine şi pentru alţii.

În vizitele noastre pe care le-am făcut la Mănăstirea Samurcăşeşti-Ciorogârla l-am întâlnit şi am apreciat modestia, frumoasa slujire, îndelunga sa răbdare şi dragostea jertfelnică pentru această mănăstire şi iubirea de Biserică şi Neam.

În ultimul an a fost încercat de o suferinţă grea pe care a primit-o ca pe un timp al pregătirii duhovniceşti pentru trecerea la viaţa cea veşnică.

Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, să aşeze sufletul adormitului slujitorului Său, protosinghelul Martinian Ruxanda, întru Împărăţia Cerurilor, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit.

Veşnică lui pomenire din neam în neam!
Cu arhiereşti binecuvântări şi condoleanţe pentru mănăstire,

† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române