publicat în: Arhivă

Lacasuri ortodoxe care si-au serbat hramul in Eparhia Ramnicului – Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil 2011

Cu prilejul praznicului Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, marți, 8 noiembrie 2011, mai multe mânăstiri, schituri şi biserici din Arhiepiscopia Râmnicului şi-au serbat hramul. Din rândul aşezămintelor monahale vâlcene ce şi-au serbat hramul la această dată, Arhidiacon Arhid. Cristian-Ioan Cioteanu ne prezinta cateva date despre Mânăstirea Arnota şi Schitul Lacul Frumos.

Mânăstirea Arnota
Ctitorită de Matei Basarab între 1633 şi 1634, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, pe temelia unei biserici mai vechi, Mânăstirea Arnota este situată la 37 km de Rm. Vâlcea, aproape de Mânăstirea Bistriţa. Conform unei legende, Matei Basarab a zidit mânăstirea aici deoarece, înainte de a fi domn, găsise scăpare în aceste locuri, ascunzându-se în nişte stufărişuri, fiind urmărit de turci.

Cercetările din anul 1974, efectuate sub egida Direcţiei Monumentelor Istorice, au permis să se constate că la temelia actualei biserici se găsesc urmele altor biserici încă nedatate, care vor fi existat aici.

Pridvorul cu turla i-au fost adăugate de către domnitorul Constantin Brâncoveanu între anii 1705-1706, la începutul domniei sale, odată cu reparaţiile, ca tot el să îi reconstruiască catapeteasma, o adevărată operă de artă sculpturală, în stil brâncovenesc (din 1913 se află la muzeul din Bucureşti) şi renovează pictura, fără să o înlocuiască pe cea originală.

Uşa bisericii, sculptată în lemn de castan, are o inscripție în limba slavonă, în care se spune astfel: „Aceste uşi le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”. Ele păstrează pictura originală „dreasă” sub evlaviosul domn, când s-a zugrăvit şi pridvorul, pe care tot el îl adăugase, pictură ce nu a rezistat până astăzi. Pictura iniţială are o mare valoare artistico-documentară, foarte valoros fiind portretul lui Matei Basarab, realizat în 1644 de zugravul Stroe din Târgovişte.

Biserica mânăstirii este o construcție mică, cu o linie simplă şi sobră, fiind realizată după un plan trilobat, cu abside poligonale şi pridvor deschis. Renovarea ei s-a făcut între anii 1852-1856, de către domnitorul Barbu Ştirbei, care a dărâmat chiliile vechi din vremea lui Matei Basarab, deja ruinate şi a ridicat aici alte clădiri, după planul unor arhitecţi străini.

În anul 1934 s-au mai zidit unele chilii care există şi astăzi, într-una fiind amenajat un mic muzeu în care au fost expuse odoarele mânăstirii, iar între anii 1954-1958 a fost consolidat întregul aşezământ monahal şi s-au introdus instalaţii de apă şi încălzire.

În pronaosul bisericii actuale se află două morminte: mormântul lui Matei Basarab, mort la 9 aprilie 1654, îngropat mai întâi la Târgovişte şi adus apoi la Arnota, după răscoala Seimenilor, şi mormântul lui Danciu vel-vornic, tatăl lui Matei Basarab, fost oştean al lui Mihai Viteazul, căzut în timpul luptelor din Transilvania ( înmormântat în anul 1604 la Alba-Iulia, rămăşitele lui pământeşti fiind aduse la Arnota în 1648).

După 1999 Arnota a devenit mânăstire de maici. Din încredinţarea şi purtarea de grijă a Preasfinţitului Părinte Gherasim, Mânăstirea Arnota a fost renovată în ultimii anii, începând din 2003. A fost ridicată incinta din partea de vest şi chiliile din partea de nord pe temeliile vechi ale mânăstirii, precum şi un paraclis cu o arhitectură deosebită.

Acest frumos aşezământ monahal, situat pe o terasă a muntelui Buila, prin pictura, arhitectura şi sculptura sa, poate fi considerat pe bună dreptate unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară.

Schitul Lacul Frumos
Schitul Lacul Frumos cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” este aşezământ de călugări şi se află situat în comuna Vlădeşti, satul Pleaşa, având ca ctitori pe ieromonahul Paisie Vasiloglu de la Mânăstirea Frăsinei şi localnicii Traian Avrinte şi Mihail Gujan. Sfântul Schit „Lacul Frumos” a fost ridicat cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Gherasim, Episcopul Râmnicului, între anii 1994-1997.

De asemenea, cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil au fost ridicate numeroase biserici de enorie de pe întinsul Eparhiei Râmnicului :

În Protoieria Râmnicu Vâlcea: Parohia „Sfinţii Arhangheli” din municipiul Rm.Vâlcea; Parohia Goranu din municipiul Rm.Vâlcea; Parohia Colonie Nuci din municipiul Rm.Vâlcea; Parohia Cetăţuia I din municipiul Rm.Vâlcea; Parohia Călimăneşti II, loc. Călimăneşti; Parohia Băbeni I-Ungureni, loc. Băbeni; Parohia Bogdăneşti I, com. Bujoreni, sat Bogdăneşti; Parohia Barza, com. Budeşti, sat Barza;
Parohia Govora Sat, com. Mihăeşti; Parohia Lăunele de Jos, com. Dănicei, sat Lăunele de Jos;
Parohia Sîmnic, com. Budeşti, sat Racoviţa; Parohia Spinu, com. Perişani;

În Protoieria Drăgăşani: Parohia Frînceşti II, com. Frînceşti, sat Viişoara; Parohia Otetelişu, com. Bălceşti; Parohia Prundeni I, com. Prundeni, sat Tătăroaia; Parohia Uşurei I, com. Şuşani;

În Protoieria Horezu: Parohia Broşteni I, com. Copăceni; Parohia Tomşani, com. Tomşani; Parohia Şerbăneşti, com. Păuşeşti-Otăsău, sat Şerbăneşti.

– un articol de: Arhidiacon Cristian-Ioan Cioteanu.