4 noi.: Pagini de folclor romanesc din Serbia. Texte din colectia lautarului Sima G. Prunarevic 1888-1969

Volumul Pagini de folclor românesc din Serbia. Texte din colecţia lăutarului Sima G. Prunarevic 1888-1969, editori Elena Ramona Potoroacă şi Zvonko Trailovic, colaboratori conf. univ. dr. Mirela Ocinic şi prof. univ. dr. Vasile Frăţilă, este un omagiu adus lui Sima G. Prunarević şi fiului său, dar şi tuturor lăutarilor români care au fost promotorii procesului de conservare a valorilor patrimoniului spiritual românesc în spaţiul sârbesc, secole de-a rândul, informeaza Serviciul de presa LONews.

Cunoscut ca un vestit lăutar din zona Negotinului, Sima Prunarević transmite generaţiilor viitoare cântecele bătrâneşti cu ajutorul fiului său Dobrivoje, care s-a ocupat de notarea unei părţi consistente din vastul său repertoriu cu caractere chirilice, în perioada 1963-1966. Dintre cântecele bâtrâneşti reprezentative amintim aici titluri ca: Iovan Bogatu de la Dincoviţa, Cea fată de piatră, Ion Sveti Ion, Măria din Chirinbec, Domnul Jivu crai, Sinca Doamnă Mare, Voina, Oţ Stoian Stângă, Constantin Brâncoveanu, Pătruţă frunte lată etc. Tematica acestor cântece bătrâneşti este variată, iar eroii fac parte din categorii sociale diferite: crai, voievozi, haiduci, hoţi etc. Similitudinile cu baladele româneşti sunt vizibile, unele personaje fiind luate din repertoriul românesc, iar locurile unde se desfăşoară acţiunea altor balade sunt regiuni din nordul Dunării.

Sima Prunarević s-a născut în anul 1888, fiind unul dintre cei care au îndrăgit cântecul încă din copilărie. Acest lucru a fost demonstrat şi de faptul că el a adunat în repertoriul său peste o sută de cântece autentice, pe care le-a cântat la diverse ocazii. Pasiunea lui s-a transformat, de fapt, într-o muncă de cercetare, el adunând cântece din zona de baştină, devenind o resursă informaţională importantă pentru specialiştii români şi străini interesaţi de folclorul din Balcani. Contribuţia sa la păstrarea folclorului românesc a fost una însemnată, deoarece a colecţionat de-a lungul timpului cântece bătrâneşti foarte valoroase, atât în conţinut, cât şi în linia melodică autentică, specifică strămoşilor săi.

Manuscrisele din acest volum au fost transliterate cu ajutorul lui Zvonko Trailović, tânăr român originar din localitatea Osnicea, stabilit de 12 ani în România, în prezent medic în Sibiu, unde trăieşte alături de familia sa. Importanţa acestor cântece constă în transliterarea lor şi păstrarea formei cuvintelor aşa cum se pronunţă în zona în care s-a născut şi a crescut lăutarul.

Recuperarea şi perpetuarea elementelor identitare autentice din Valea Timocului este obligaţia fiecăruia dintre cei care intră în contact cu această zonă, documentele găsite, chiar dacă sunt păstrate cu caractere chirilice, ne obligă să le facem cunoscute în forma lor autentică, demonstrând că fenomenul românesc de la sud de Dunăre a fost şi este încă viu, în ciuda tuturor factorilor care au încercat dispariţia lui. Lipsa unor şcoli româneşti şi a unei elite intelectuale nu i-a împiedicat pe românii timoceni să transmită, din generaţie în generaţie, moştenirea lor culturală, fie chiar şi numai pe cale orală sau în scriere chirilică, în foarte puţine cazuri, informeaza Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, partener media al evenimentului.

Locaţie: Sibiu, Casa Artelor, nr. 21
Data: 4.11.2011