De Izvorul Tămăduirii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel slujeşte Sfânta Liturghie la Mânăstirea Ghighiu 

Vineri, 24 aprilie 2009, la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, va oficia Sfânta Liturghie şi sfinţirea apei la Mânăstirea Ghighiu, din judeţul Prahova. Cu această ocazie, moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena vor fi aduse de la Catedrala Patriarhală la mănăstire în seara zilei de 23 aprilie şi vor rămâne spre închinare până în seara zilei de 24 aprilie, când vor fi readuse la Bucureşti.

Situată la mai puţin de cinci kilometri de Ploieşti, Mănăstirea Ghighiu – cu hramul ‘Izvorul Tamaduirii’ – este unul dintre cele mai cunoscute locaşuri de cult din judeţul Prahova.

Ridicată acum mai bine de patru secole, în mijlocul unei păduri care făcea parte din legendarii Codrii ai Vlăsiei, mănăstirea atrage credincioşi din toată ţara. Actuala biserică a mănăstirii a fost zidită între anii 1858-1866 prin stăruinţele stareţilor Eftimie şi Antonie, susţinute prin purtarea de grijă a mitropolitului Nifon, chiar pe temelia fostei bisericuţe de lemn. Pictura, exceptând scenele din turlă, este influienţată de şcoala italiană, iar autorul ei este pictorul Gheorghe Tatarescu.

Biserica mănăstirii Ghighiu a avut de suferit în timpul marelui cutremur din 1940, dar şi în timpul bombardamentelor aliate asupra câmpurilor petroliere din Prahova, din 1944. Din aceste considerente, asupra mănăstirii s-a răsfrânt din belşug grija Patriarhului Justinian Marina care, după ce a transformat aşezământul în mănăstire de călugăriţe, a trecut la restaurarea bisericii, între anii 1954-1958.

În incinta mănăstirii găsim obiecte de preţ în colecţia de artă religioasă, între care, la loc de cinste este icoana Maicii Domnului cu Pruncul, o culme a artei sacre, pictată în Siria în secolul al XVI-lea şi adusă la Mănăstirea Ghighiu în anul 1958.

BIROUL DE PRESĂ AL ARHIEPISCOPIEI BUCUREŞTILOR