(ANALIST) Despre modul in care, aflata in vizorul Statului, Biserica din Grecia se simte jefuita. Impozitari si verificari de conturi

   “În plină criză economică şi socială, Biserica Ortodoxă Greacă, al doilea mare deţinător de proprietăţi din ţară, este chemată să-şi arate conturile, după o furtună iscată în jurul unor cazuri rămase ascunse timp de decenii, de asociere cu politicienii” informeaza Serviciul de presa LONews, al Agentiei de stiri Lacasuri Ortodoxe, citand un articol aparţinând AFP, postat de revista LePoint, în urmă cu câteva zile, intrducerea si interpretarea contributor: Ec. Carmen Ana.

   <<Ierarhia ortodoxă apără ideea unei scutiri de impozit vizând "lăcaşurile de cult, mănăstirile şi fundaţiile ecleziastice" – scutirea de impozitul pe proprietate, impus de urgenţă de un Guvern pus pe umflarea cuferelor publice. În faţa reacţiilor din mass-media, de pe bloguri şi reţele sociale, Biserica a emis o declaraţie prin care neagă acuzaţiile şi asigură că îşi îndeplineşte "obligaţiile legale fiscale".

   Suma de 2,5 milioane de euro în anul 2010, "este o sumă ridicolă, fiind adevărat că, în Grecia toată lumea se fereşte de fisc, dar Biserica o face la puterea a zecea", se inflamează deputatul Grigorie Psarianos, de stânga, un susţinător al separării Bisericii, de Stat. Orice grec poate face “donaţii“, zeci de euro plătite ritualic, din mână în mână, pentru slujba nunţilor sau înmormântărilor. Printr-un acord datând din perioada postbelică imediată, clerul grec, cu toate acestea, este plătit de către Stat. "În 2011, aceasta îi va costa pe contribuabili 210 milioane de euro", mai afirmă indignat Grigoris Psarianos.

   Un patrimoniu de o valoare… inestimabilă

   Potrivit Ministerului Educaţiei şi Cultelor, personalul clerical – 8.500 de preoţi şi 82 de demintari – fac obiectul măsurilor de austeritate, la fel ca alţi oficiali, inclusiv ai Statului (după regula unei cote de 1 la 10). Grigoris Psarianos pune sub semnul întrebării faptul că partea ierarhică ortodoxă rămâne încă în discuţie.
   Directorul de Finanţe al Bisericii, părintele Antonis Avramiotis supervizează un patrimoniu "deloc neglijabil". Acesta însumează 4.000 de hectare de teren agricol, 113 mii de hectare de zone de pădure şi 86.000 m2 de bunuri imobiliare urbane, cu încă 6 milioane de acţiuni la Banca Naţională a Greciei. Dar, acest patrimoniu "este parţial inutilizabil", mai spune el, invocând "descentralizarea" instituţiei, precum şi complexitatea sa statutară atunci cand vine vorba de prezentarea unei evaluări de ansamblu, care ar trebui să includă, de asemenea, şi proprietăţile specifice parohiilor, oraşelor şi sutelor de mânăstiri. Potrivit indiscreţiei jurnalului Kathimerini, Biserica a prezentat în 2008 un profit de 7 milioane de euro, pentru venituri de 20 de milioane de euro. Estimările privind valoarea gamei de proprietăţi variază şi ele între 700 de milioane şi peste un miliard.

   Biserica se simte "jefuită" după secolul XIX
   Autorităţile publice sunt rezervate in ridicarea vălului, într-o ţară ortodoxă, cu peste 90% credincioşi, acolo unde în sarcinile şcolii intră datoria de a "cultiva conştiinţa religioasă" şi unde clerul este un formator de deputaţi. Astfel, linia a fost abolită, doar după victoria alegerilor din 2004, impozitarea veniturilor din închiriere ale Bisericii se face deja după o rată de 20%. “Ne gândim că Statul ar putea reduce costurile pe care le avem, având în vedere amploarea muncii noastre filantropice", afirma pr. Avramiotis. Cu actuala întoarcere, Biserica ajunge, spune el, în situaţia ca abia să mai poată să asigure funcţionarea şi supravieţuirea celor 750 de aziluri, orfelinate şi fundaţii pe care le deţine.

   Moştenitoare a unor privilegii datând din epoci bizantine şi otomane, Biserica se vede pe sine ca fiind "furată", întrucât a fost nevoită să cedeze cea mai mare parte a activelor sale istorice statului, după fondarea sa în secolul al XIX-lea, în timp ce primea şi un milion de refugiaţi din Asia Mică, în 1922, a declarat Ioannis Petrou, profesor de teologie la Universitatea din Salonic. "Dar, absenţa controlului public şi a transparenţei din partea clerului alimentează neîncrederea", recunoaşte el, în acest moment în care se pregăteşte o campanie "Taxează Biserica", cu o demonstraţie in aceasta săptămâna în Atena şi Salonic>>, informeaza serviciul de presa LONews, intr-o trad. si intepretare a unui articol aparţinând AFP postat de revista LePoint, în urmă cu câteva zile.