(SLIDE) Resfintirea Bisericii de langa conacul boierului Gardescu

În cartierul Gârdeşti, situat în partea de sud a municipiului Drăgăşani, viaţa duhovnicească este concentrată în jurul unui edificiu cu hramurile Sfântul Nicolae şi Sfântul Dimitrie, înălţat în 1826 de un boier local, Vasile Chera Gârdescu, a cărui moşie, Gârdeasca, se întindea până la malul Oltului, informeaza pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, Arhidiacon Ioan Liviu Gaman, corespondent in zona.

Aşezarea pe malul pârâului Pesceana este justificată prin faptul că alături era situat conacul boieresc, ale cărui temelii se întrevăd cu ocazia muncilor agricole întreprinse de locuitorii vecini cu biserica. Probabil pe acelaşi loc, a existat o altă biserică, amintită la 2 iunie 1582, în satul Gârdeşti de Deal.

Episcopul Atanasie Mironescu menţiona în 1906 o bisericuţă de lemn cu hramul „Sfinţii îngeri", „construită la o dată necunoscută". In timp ce Dan Berindei şi Traian Mutaşcu cred că aici s-ar fi ascuns turcii în 1821, în timpul luptei cu pandurii, în jurul oraşului, o altă sursă arată că biserica a fi ars înainte de 1821. De menţionat că în 1800 exista la Gârdeşti o şcoală de zugravi a dascălului Mincu, care a marcat viaţa cultural artistică şi didactică desfăşurată în unul din actualele cartiere ale oraşului Drăgăşani.

În privinţa noului lacaş, nu avem nici pomelnicul ctitorilor şi nici alte documente care să vorbească despre zidirea lui. În 1835, fiul ctitorului, monahul Daniil Gârdescu, economul mănăstirii Cozia, a pus deasupra uşilor de intrare o frumoasă pisanie, artistic sculptată în piatră, care să amintească de momentele de început ale fundaţiei. Demn de menţionat este faptul că primii preoţi care au slujit aici sunt Badea Davidescu şi Radu, fiii preotului Zamfir.

În curgerea vremii, biserica a suferit multe stricăciuni şi avarii, dar a fost reparată în 1906 şi 1910, probabil de preoţii Teodor Persu şi Gheorghe Diculescu, menţionaţi în Anuarul Eparhiei din anul 1900.

În urma cutremurului din 1940, care a provocat noi fisuri, a fost reparată capital, iar pictura spălată, prin grija preotului Mihai Gobjilă, care a resfinţit-o în 1947. Ulterior, în 1975, fiind dezvelită de tablă, de o furtună puternică, preotul Constantin Iepurescu a reacoperit-o şi i-a înlocuit turla din cărămidă, căzută, cu una de lemn hexagonală. In 1976, a fost ridicată a rangul de parohie, fiind numit preot Dumitru Neamţu, care o va consolida în 1984, după ce cutremurul din 4 martie 1977 i-a fisurat peretele de nord din pronaos şi zidul dintre naos şi pronaos. Din 2008, aici slujeşte preotul Laurenţiu Rădoi, în timpul căruia lacaşul a fost supus unui nou proces de restaurare.

În Duminica a X-a după Rusalii, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a oficiat Sfânta Liturghie în mijlocul credincioşilor din parohia Gârdeşti, judeţul Vâlcea. Cu acest prilej, Preasfinţia Sa a resfinţit şi biserica parohială.

Sute de credincioşi au venit în data de 21 august 2011, in municipiul Drăgăşani, pentru a participa la slujba de resfinţire a bisericii parohiale cu hramurile „Sfântul Ierarh Nicolae” şi „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din cartierul Gârdeşti. Evenimentul a început de sâmbătă seara cu slujba Vecerniei. Slujba de resfinţire şi Sfânta Liturghie au fost oficiate de către Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.

După Sfânta Evanghelie, Preasfinţia Sa a rostit un cuvânt de învăţătură în care a explicat pericopa evanghelică, după care a felicitat pe părintele paroh Laurenţiu Rădoi, pentru activitatea pastorală şi administrativă din parohie conferindu-i prin hirotesie titlul onorific de iconom.

La acest eveniment au mai luat parte Părintele Iulian-Mădălin Buşagă, Protoiereu de Drăgăşani preoţi şi numeroşi credincioşi din parohie şi din împrejurimi, informeaza Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe.

– articol: Arhidiacon Ioan Liviu Găman