INTOARCERE pe prima pagina de stiri 22 iulie 2008 dati click aici
Festivalul Zilele Romane, Zalau – 2
august
Cea de-a patra editie a Festivalului international “Zilele Romane” se
desfasoara la Zalau, in 2 august 2008, in gradina a Colegiului National Silvania si, in 3 august 2008, la Castrul roman Porolissum-Moigrad.
Vor fi prezentate spectacole ce amintesc de viata militara si civila din Imperiul Roman. In acest an, Festivalul Zilele Romane se desfasoara concomitent cu sarbatoarea
municipiului Zalau –“Zilele Cetatii”.
Norvegia: vizita a Arhiepiscopului
Gabriel
Arhiepiscopul Gabriel de Comane a vizitat Norvegia in perioada 4- 11
iulie. Cu aceasta ocazie au fost hirotoniti un diacon şi doi preoţi. Unul dintre preoti, Olav Petter Lerseth, este un fost pastor teolog al Bisericii Luterane, convertit la Ortodoxie.
(News-Europa)
Vizita a Ministrul sarb, Vuk Jeremic, in
Rusia
La 17 iulie 2008, Ministrul sârb al afacerilor externe Vuk Jeremic a vizitat
Departamentul de Relaţii Externe al Patriarhiei de la Moscova, unde s-a întâlnit cu preşedintele acesteia, Mitropolitul Kirill de Smolensk şi Kaliningrad. Conversaţia s-a concentrat
asupra relaţiilor dintre popoarele sârb şi rus, cu privire la proclamarea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, precum şi asupra proiectelor de reconstructie a bisericilor si
manastirilor distruse în regiunile istorice din Serbia. S-au propus si alte proiecte comune si intalniri, pe viitor, între Biserica Ortodoxă Rusă şi guvernul sârb.
Emigratia romaneasca din Canada implineste 50
de ani
Arhiepiscopia ortodoxa de la Vatra Romaneasca (Grass Lake, Michigan),
Biblioteca Romana din Freiburg, Casa Romana din Hayward (San Francisco) si Campul Romanesc de la Hamilton (Ontario, Canada) sunt simbolurile romanilor din Canada. Despre programul acestei Saptamani a Campului Romanesc de la Hamilton am scris inca de ieri, prezentand un program demn de
invidiat.
Aflam, in plus, ca de la Hamilton plecau in perioada comunista majoritatea manifestatiilor de protest din America de Nord fata de situatia din Romania. Aici romaniii au
reusit sa construiasca si sa lasa peste decenii o proprietate pe care o inchiriaza italienii, portughezii si altii care nu au asa ceva.
Olimpiada Mondiala Corala din
Austria
Grupul Coral SOUND a fost medaliat cu aur la categoria “Coruri
de camera” si cu argint la categoria “Folclor a cappella” in cadrul celei de-a V-a editii a Olimpiadei mondiale corale desfasurate anul acesta la Graz in Austria. (RGB)
La categoria Folclor a capella, au fost prezentate lucrarile: “Sarba” de Gheorghe Danga; “Cantec de mireasa si Jocul miresii” de Constantin Arvinte; “Suita corala din Tara
Oasului” de Dariu Pop si “Chindia” de Alexandru Pascanu.
La categoria Coruri de Camera au fost prezentate lucrarile: “Eli, Eli!” de Gyorgy Deak-Bardos; “La casa di peste drum” de Tudor Jarda; “Romanita si Junii, buni colindatori”
de Sabin Pautza si “Si alte variatiuni pe tema Chindiei” de Alexandru Pascanu.
Biserica, mai mult suspectată decât ajutată de
„presa specială”
În legătură cu articolul intitulat ‘Patriarhia, la un pas de cotaţie la
bursă’, apărut în săptămânalul Reporter Special din 21-28 iulie 2008, fără semnătură (!), Patriarhia Română face următoarele precizări:
Fără a cunoaşte modul de organizare şi funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române, inclusiv din punct de vedere economic-financiar, dar adept al „surselor de încredere” în ceea ce priveşte
documentarea, autorul anonim al articolului se lansează într-o serie de speculaţii gratuite, care ridică un semn de întrebare asupra onestităţii profesionale a acestei publicaţii. În
acest sens, fără nicio consideraţie faţă de dreptul sacru la proprietate, şi îngrijorat, probabil, de lucrarea pastoral – misionară şi social – educaţională din ce în ce mai dinamică a
Bisericii Ortodoxe Române, autorul anonim al articolului ajunge să ceară imperios, „încetarea cât se poate de repede a caruselului retrocedărilor către Biserica Ortodoxă Română”.
Este stupefiantă o astfel de opinie care dovedeşte incapacitatea de a înţelege faptul că retrocedarea bunurilor bisericeşti (terenuri, imobile, etc.) are loc conform
legislaţiei în vigoare şi reprezintă un act de dreptate şi nu un privilegiu. Aceasta reprezintă doar o reparaţie parţială faţă de confiscările abuzive ale proprietăţilor bisericeşti în
urma reformelor domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi cele din timpul regimului comunist.
Veniturile Patriarhiei Române şi ale eparhiilor sunt foarte mici în raport cu multitudinea de activităţi desfăşurate şi solicitările din partea acelor semeni ai noştri care
se confruntă cu neajunsuri materiale. De exemplu, cotidianul Ziarul Lumina este susţinut financiar de către parohii, pe bază de abonamente, pentru că nu beneficiază de finanţări din surse
oculte. În acelaşi timp, Televiziunea TRINITAS este susţinută financiar de către Patriarhia Română şi parohiile din Arhiepiscopia Bucureştilor deoarece nu este o televiziune comercială,
ci una misionară. Ca atare, ea este permanent în deficit financiar şi pentru că nu primeşte subvenţii de la creştini de alte confesiuni din străinătate, ci se sprijină exclusiv pe
contribuţiile credincioşilor ortodocşi români, mulţi dar săraci. În plus, publicitate nu poate accepta fără să ţină seama de principiile moralei creştine.
Pentru a-l ajuta pe Reporterul Special să înţeleagă modalităţile de funcţionare economico-financiară ale Bisericii Ortodoxe Române, precizăm faptul că de la parohie şi până
la Patriarhie există organisme deliberative şi executive cu atribuţii precise, inclusiv în ceea ce priveşte evidenţa donaţiilor şi controlul gestionării fondurilor şi a administrării
bunurilor.
De aceea, a fost posibil ca, după anul 1989, în noul context de libertate care a oferit posibilitatea prezenţei mai susţinute a Bisericii Ortodoxe Române în societate, să fie
realizate o serie de proiecte de investiţii şi derulate numeroase programe cu scopul împlinirii misiunii pastoral-misionare, social-filantropice şi cultural-educaţionale în slujba
comunităţilor de credincioşi.
În acest sens, menţionăm faptul că, în cei peste 18 ani, au fost construite sau se află aproape de finalizare, peste 2000 de noi locaşuri de cult; s-au consolidat şi restaurat câteva sute
de biserici şi mănăstiri, în majoritate aflate în patrimoniul cultural naţional şi chiar UNESCO; au fost construite şi organizate peste 450 de aşezăminte sociale destinate persoanelor
aflate în dificultate sau cu diferite dizabilităţi. În acelaşi timp, Patriarhia Română, la nivel central şi local, derulează anual sute de proiecte şi programe social-filantropice şi
cultural-educaţionale cu scopul implicării tot mai active a Bisericii în problemele cu care se confruntă societatea românească. Toate aceste realizări au fost posibile, în mare parte,
datorită jertfei materiale a unui impresionant număr de credincioşi jertfelnici şi sponsori generoşi, dar şi încrederii pe care preoţii au dobândit-o prin gestionarea responsabilă şi
eficientă a fondurilor, acolo unde sunt lucrări evidente.
La sfârşitul fiecărui an, atât la nivelul Patriarhiei Române, cât şi la nivelul fiecărei eparhii este analizată şi evaluată întreaga activitate, inclusiv sub aspect
economic-financiar, fiind evidenţiate atât împlinirile, cât şi neîmplinirile. Toate acestea sunt publicate în cotidianul Ziarul Lumina şi în publicaţii bisericeşti eparhiale.
În ceea ce priveşte obiecţia jurnaliştilor săptămânalului Reporter Special, în legătură cu solicitarea acordării unui interviu de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel,
precizăm faptul că, mai ales de când a fost locţiitor de Mitropolit la Iaşi şi Craiova, în agenda de lucru a Patriarhului României, care lucrează zilnic între 12 şi 16 ore, mai importante
sunt problemele vieţii bisericeşti, decât propria imagine în mass-media. De aceea, Patriarhul României nu răspunde, în primul an de slujire în cea mai înaltă demnitate din Biserica
Ortodoxă Română, la niciuna dintre numeroasele solicitări ale mass-media, nici măcar la cele din partea Radio Trinitas, Televiziunea TRINITAS şi cotidianul Ziarul Lumina ale Centrului de
Presă BASILICA al Patriarhiei Române, pentru a da interviuri.
În ceea ce priveşte „dialogul cu oamenii”, de care este îngrijorat autorul articolului, pe lângă mass-media Patriarhiei Române, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române
foloseşte ca modalităţi de comunicare predica, meditaţia, dialogul cu preoţii în conferinţele preoţeşti, şedinţele de lucru, audienţele şi întâlnirile cu credincioşii la sărbătorile
bisericeşti.
Cine cere altora transparenţă este dator să ofere transparenţă el însuşi. Aşteptăm din partea săptămânalului Reporter Special să aflăm care sunt sursele sale de finanţare, fondul de
salarii şi în ce fel sunt implicaţi finanţatorii acestei publicaţii în activităţi cu caracter social-filantropic şi cultural educaţional, spre binele societăţii.
Prin metoda ascunderii sub protecţia anonimatului şi tenta de articol scris la comandă, specifice unor vremuri pe care le consideram apuse, săptămânalul Reporter Special,
aflat doar în primul an de existenţă, ori încearcă să-şi facă publicitate cu orice preţ, ori slujeşte alte scopuri decât acela de a informa corect publicul cititor.
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
Slujba arhiereasca la Biserica Sfantul Profet
Ilie din Alexandria, oficiata de Preafericitul Theodoros II
In seara de 19 iulie 2008, Preafericitul Theodoros II, Patriarh al
Alexandriei si al intregii Africi, a oficiat impreuna cu Inalt Prea Sfintitul Genadios de Nilopolis, Secretar al Sfântului Sinod, Vecernia Mare, în Sfânta Biserica a Sfantului Mare Profet
Ilie, din Alexandria.
Duminică 20 iulie 2008, s-a oficiat tot in prezenta Prefericirii Sale si Sfanta Liturghie, in aceeasi Biserica, alaturi de o slujba de pomenire pentru sufletele
predecesorilor sai raposati: Christoforos II, Christoforos VI, şi Nicholas Parthenios III, toti adormiti în Domnul în luna iulie – 1967, 1986 şi, respectiv, 1996.
Paul Evdokimov, “Viaţa spirituală în
oraş”
In Franta s-a reluat publicarea lucrarii lui Paul Evdokimov, “Viaţa spirituală
în oraş”, Paris, Edition du Cerf, 2008, 225 p., la initiativa fiului sau, Michel. Evdokimov Paul (1901-1970) a fost unul dintre cei mai prolifici scriitori ortodocsi francofoni, operele
sale fiind distribuite la scară largă în lumea catolica şi protestanta. Lucrarea va cuprinde si, alte noi, patru capitole adaugate.
Nefirescul devenit firesc…
Cu David, să batem din palme! Lauda prieteniei adevărate
Cu ocazia zilei de astăzi, a acestei zile aparent obişnuite şi, în fapt, binecuvântate, precum toate zilele lăsate nouă de Bunul Dumnezeu, să ne bucurăm cu şi fără motiv,
întru mărturisirea curată a inimii, împreună cu Psalmistul David, zicând:
„Veniți să ne bucurăm de Domnul și să strigăm lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru. Să întâmpinăm fața Lui întru laudă și în psalmi să-I strigăm Lui, că
Dumnezeu mare este Domnul și Împărat mare peste tot pământul. Că în mâna Lui sunt marginile pământului și înălțimile munților ale Lui sunt. Că a Lui este marea și El a făcut-o pe ea, și
uscatul mâinile Lui l-au zidit. Veniți să ne închinăm și să cădem înaintea Lui și să plângem înaintea Domnului, Celui ce ne-a făcut pe noi. Că El este Dumnezeul nostru și noi poporul
pășunii Lui și oile mâinii Lui. O, de I-ați auzi glasul care zice: Să nu vă învârtoșați inimile voastre, ca în timpul cercetării, ca în ziua ispitirii în pustiu, unde M-au ispitit
părinții voștri…” (Psalm 94, 1-10)
Și întru această bucurie, pe care o păstrăm cu frică de Dumnezeu, pentru a nu fi și noi îndărătnici și orbi, precum cei din pustie, de care amintește Psalmul, ne
gândim la prietenii noștri, atât la cei cerești, Sfinții și Îngerii, cât și la cei de pe pământ, de azi, de acum, la persoanele care sunt aici când se clatină, fie și un pic, fie și mai
mult, sau se nedumerește, sufletul nostru.
Spre lauda prieteniei aducem cuvinte din vechime, care se pot împlini și în vremuri actuale, indiferent de obstacolele ridicate tot de noi înșine, în calea relațiilor
umane înălțătoare:
„Untdelemnul și miresmele înveselesc inima, dar tot așa de dulci sunt sfaturile unui prieten care pornesc din suflet.” (Pilde 27,
9) „Prietenul credincios este acoperământ tare; și cel ce l-a aflat pe el aflat-a comoară. Cu prietenul credincios nimic nu se poate asemăna și nu
este măsură a bunătății lui. Prietenul credincios este leacul vieții și cei ce se tem de Domnul Îl vor afla pe el. Cel ce se teme de Domnul bine va ține prieteșugul său, căci ca la sine
ține la aproapele lui.” (Înțelepciunea lui Isus Sirah 6, 14 – 17)
„Și El a dat pe unii apostoli, pe alții prooroci, pe alții evangheliști, pe alții păstori și învățători, spre desăvârșirea sfinților, la lucrul slujirii,
la zidirea trupului lui Hristos, până vom ajunge toți la unitatea credinței și a cunoașterii Fiului lui Dumnezeu, la starea bărbatului desăvârșit, la măsura vârstei deplinătății lui
Hristos, ca să nu mai fim copii duși de valuri, purtați încoace și încolo de orice vânt al învățăturii, prin înșelăciunea oamenilor, prin vicleșugul lor, spre uneltirea rătăcirii, ci
ținând adevărul, în iubire, să creștem întru toate pentru El, Care este capul – Hristos. Din El, tot trupul bine alcătuit și bine închegat, prin toate legăturile care îi dau tărie, își
săvârșește creșterea, potrivit lucrării măsurate fiecăruia din mădulare, și se zidește întru dragoste.” (Efeseni 4, 11 – 16) – de
teolog Mirela Sova.
Carrefour cultural
Stirile saptamanii – cultura, invatamant, aparitii editoriale, carti religioase, click aici
Link-uri: Noutati pe Platforma 1 “Lacasuri Ortodoxe
DOSARE –
Documente Despre Sfantul Profet Ilie Tezviteanul – minunea puterii
dumnezeiesti
ACATISTUL Sfantului Prooroc ILIE TEZVITEANUL –
Rugaciunea la vreme de seceta… si traditii Pustnicul (1) – invataturi din sihastrie
Minunea din “padurea incendiata” – California, Platina: Manastirea “Sfantul
Herman de Alaska” 2008
Cuvinte de
exceptie: Parintele Rafail (Schitul Lacu) – transcrieri in taina (1)
CATEGORIA
FILM: Un film KSLCatalin: Sfintii Mucenici Epictet (preotul) si
Astion(diaconul) – Aici este Casa lor… si se vor intoarce pentru totdeauna, in Casa lor… Un film KSLCatalin: Sfantul Ierarh Grigorie Dascalul – Caldarusani (Vecernia Mare,
Hram) Un film KSLCatalin: “Rugaciune catre Sfantul Nectarie – Filotei
Zervakos” Un film KSLCatalin: “Despre
frumusetea normalitatii”, dati click aici.
CATEGORIA ARTICOLE: Gradul de incredere in Biserica – interesul cui? „Trasul de sireturi” sau… Parintele Iustin, ca scuza a „Bisericii antiecumenice, a inimii”- limite demult depasite Biserica Anti-Corneana Romana(click
aici)
Pentru: NOUTATI ORTODOXE – ANUNTURI ORTODOXE – NOUTATI DIN BISERICA – INFORMATII click aici:
ARHIVA