22-27 august – Codexul Crimson din Berat ajunge in Sofia

Codexul Rosu (Crimson) din Berat va ajunge în Bulgaria.

Acesta va fi unul dintre exponatele afişate în cadrul expoziţiei tematice Bijuteriile Bizanţului, care va însoţi cel de-al XXII-lea Congres Internaţional de Studii Bizantine, găzduit de Sofia în perioada 22-27 august 2011. Expoziţia va expune 121 de Codex-uri Greceşti decorate, 86 provenind din Bulgaria şi 35 din străinătate. Ele sunt aduse din Muzeul Benaki din Atena, din Institutul pentru Protecţia Monumentelor Culturale şi Muzeul Naţional din Ohrid, Arhivele Statului – Tirana şi trei manuscrise din Mănăstirea Kalenic, Serbia, precum şi din Biblioteca Naţională din Belgrad şi Muzeul Bisericii Ortodoxe Sârbe, conform explicaţiilor oferite de directorul Galeriei Naţionale de Artă din străinătate, Irina Mutafchieva – informeaza Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe

Două Codexuri Crimson (rosii) din Tirana, datând din secolele al VI-lea şi al IX-lea, descoperite după al doilea război mondial şi restaurate în Berat, în China, vor fi expuse în timpul expoziţiei. Unul dintre ele (Beratinus I*), care conţine texte din Evanghelie, datează din timpul domniei lui Iustinian (secolul VI) şi este colorat în purpuriu. În violet, dar cu nuanţă de roşu, este Evanghelia Beratinus II** care datează din secolul al IX-lea. Profesoara Aksiniia Giurova, co-preşedinte al Comitetului de organizare a celui de-al XII-lea Congres Internaţional de Studii Bizantine a confirmat şi ea participarea acestor codexuri la expoziţie.
Codurile roşii sunt păstrate în Arhivele Statului din Albania, la Tirana, iar participarea lor la expoziţia de prestigiu din Sofia a fost comentată în Berat, încă din noiembrie anul trecut.

Participarea unor astfel de exponate valoroase se discută întotdeauna la nivel interguvernamental, guvernul bulgar acordând recent garanţii de stat pentru elementele din expoziţie care vor fi prezentate în Sofia.
În noiembrie 2010, curatorul bisericii-muzeu a Sfântului Onufrie i-a spus ministrului fără portofoliu, Bozidar Dimitrov, în timpul vizitei sale în Albania, despre descoperirea documentului cunoscut sub numele de Codexul Crimson din Berat, şi restaurarea sa.

Biserica în care a fost el descoperit adăposteşte în prezent fragmente din moaştele a doi dintre Cei Şapte Sfinţi – Sfântul Naum şi Sfântul Angelarii, ucenicii lui Chiril şi Metodiu.
Iconostasul bisericii Sf. Onufrie, astăzi monument cultural, cuprinde şi icoana Celor Şapte Sfinţi. Aceasta biserică este în prezent muzeu şi galerie, fiind expuse icoane creştine, lucrate de un pictor local – Onufrie (secolul al XVI-lea, Neokastrities Onouphrios). Codexul Crimson se regăseşte în studiile despre Altarul bisericii. Datorită bunelor relaţii dintre Albania şi China, la acel moment, documentele valoroase au fost restaurate în China. Astăzi, la Altarul bisericii în care a fost găsit unul dintre ele se află o plăcuţa specială, marcată, informeaza Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe.

Mica Galerie de Artă mai afişează icoane şi cărţi liturgice descoperite în Albania. Unele dintre ele sunt datate cu precizie, altele sugerând doar o anumită perioadă. Una dintre icoane înfăţişează Cina cea de Taină, în stilul propriu al autorului – obiectele de pe masă reflectând prezenţa musulmanilor în Berat.

Din anul 2008, Berat devine un oraş protejat de UNESCO. În ultimii ani s-au întreprins lucrări de conservare a părţii vechi a oraşului. Sarcina principală a lucrătorilor, a fost aceea de a conserva înfăţişarea exterioară a construcţiilor – faţadele clădirilor – şi de a instala cabluri subterane.
Numele oraşului, care se găseşte în cronicile bulgare, este Beligrad.
Berat a fost centrul administrativ al districtului Kutmichevita, parte a primului şi a celui de-al doilea regat Bulgar. Potrivit hagiografiei Sfântului Clement de Ohrid, în special în zona Kutmichevita el si-a dezvoltat opera sa literară.

“Albania – cunoscută şi necunoscută”, este tema expoziţiei, care va fi prezentată la Universitatea din Sofia, St Kliment Ohridski, în timpul Congresului Bizanţului, o altă oportunitate de întâlnire a patrimoniul din Balcani.

* Codex Beratinus I conţine doar Evanghelia după Matei şi Evanghelia lui Marcu, cu lacune considerabile. Codexul conţine 190 de foi de pergament, măsurând 31.4 x 26.8 cm, aproximativ de aceeaşi mărime cu cele ale Codex Alexandrinus, având două coloane pe pagină, dar literele sunt mult mai mari. Ele sunt scrise cu cerneală de argint. Titlul şi prima linie din Marcu sunt scrise în aur.

** Codex Beratinus II conţine textul complet al celor patru Evanghelii, pe 420 foi de pergament violet (24 / 19 cm). Textul este scris într-o coloană pe pagină, 17 linii pe pagină, în aur. Codexul conţine miniaturi simple, figuri geometrice, în principal fără nicio legătură directă cu simbolurile creştine.

– un articol (documentar) realizat pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe de: Ing. Catalin Ion