(VIDEO inedit) Biserica Ortodoxa a Georgiei vs. Biserica Apostolica Armeana – drepturi si proprietati

Biserica Ortodoxă Georgiană spera ca rezolvarea problemelor legate de mai multe mănăstiri din ţara vecină, Armenia, să reducă tensiunile religioase dintre cei doi vecini din Caucazul de Sud, informeaza Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe.
Faptul că Armenia a fost prima ţară care a adoptat Creştinismul ca religie de stat (în 301 după Hristos) este motiv de mândrie naţională pentru Erevan, si ii face pe oficialii guvernamentali să apere prerogativele Bisericii Apostolice Armene. Autorităţile din Georgia, o a treia ţară care a făcut din Creştinism religie de stat (în 326 după Hristos, în urma Etiopiei), apără în mod similar, cu tărie, drepturile Bisericii Ortodoxe Georgiene. Aceste opinii profunde au făcut ca drepturile transfrontaliere de proprietate să constituie un subiect delicat.

Niciuna dintre aceste Biserici, astăzi, nu se mai bucură de statutul de religie de stat, deşi ambele reprezintă credinţa marii majorităţi a armenilor şi georgienilor.
În era post-sovietică, relaţiile dintre cele două Biserici au urmat un drum plin de obstacole. O uşoară dezgheţare a acestora a avut loc, însă, după ce autorităţile georgiene, în luna iulie 2011, au aprobat modificări de lege care să permită Bisericii Apostolice Armene să obţină statutul de Biserică oficială în Georgia. Evenimentul a fost reflectat la momentul respectiv, dezvoltat, în paginile Agenţiei de Ştiri Lacasuri Ortodoxe. Biserica Ortodoxă Georgiană s-a opus revizuirii legilor, dar reprezentanţii Bisericii Apostolice Armene au declarat pentru RFE / RL că nu pot considera obiecţiile decât ca aparţinând unor rădăcini sectare.

În ultimele zile, litigiile pe tema proprietăţilor au redevenit sursă principală de tensiune. În Armenia, Biserica Ortodoxă Georgiană solicită statutul oficial şi calitatea de proprietar asupra a cinci mânăstiri aflate în zonele din apropierea frontierei armeano-georgiene, care se pretinde ca au fost înfiinţate de Biserica Georgiană. Patru dintre proprietăţile în litigiu se află în regiunea Lori – mânăstirile din Akhtala, Kobair, Hnevanq şi Khuchap. A cincea, mănăstirea Kirants, se situează în regiunea Tavush.

Biserica Apostolică Armeană sprijină cererea Bisericii Georgiene, în ce priveşte statutul oficial, dar liderii Bisericii Armene obiectează asupra ideii predării mănăstirilor.
"Ea [Biserica Georgiei] solicită proprietăţi care sunt încă în litigiu", a afirmat purtătorul de cuvânt al Bisericii Apostolice Armene, Părintele Vahram Melikian.

Biserica Apostolică Armeană susţine că, deşi aceste mânăstiri se poate să fi funcţionat cu credincioşi georgieni în secolele XI-XII, totuşi au fost construite în cadrul Bisericii Armene Apostolice şi ar trebui să rămână aşa.
Considerentele practice, de asemenea, ar trebui luate în considerare, a adăugat părintele Vahram. Numărul redus de etnici georgieni care trăiesc în Armenia – doar aproximativ 600, potrivit datelor guvernamentale – nu justifică transferul a cinci mânăstiri, susţine Vahram.

În timpul unei vizite efectuate în luna iunie la Tbilisi, Catolicosul Patriarh al Bisericii Armene Apostolice, Karekin al II-lea, a oferit un răspuns mai deschis, Bisericii Ortodoxe Georgiene, Patriarhului Ilia al II-lea, în această privinţă: "Voi prezenta argumentele mele, şi le vom studia. Ce ne împiedică în rezolvarea acestor probleme?", a declarat Karekin al II-lea în cadrul unei discuţii neoficiale, după cum se vede într-o înregistrare video identificata de Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe.

Etnicii georgieni din Armenia abordează problema proprietăţii Bisericii, cu prudenţă. Credincioşii locali ortodocşi georgieni nu beneficiază încă de o înregistrare oficială, un statut care să le acorde posibilitatea de a construi biserici. Legea se aplică pentru comunităţile religioase cu cel puţin 200 de membri. "Nu este clar motivul pentru care nu s-au înregistrat", comenta pr. Vahram.

La Erevan, preotul Bisericii Sfântul Gheorghe, care deserveşte o comunitate mică ortodoxă georgiană, părintele Alexandru, a declarat că există o petiţie a Bisericii Ortodoxe Georgiene, a Patriarhului Ilia al II-lea, din 2006, pentru recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Georgiene", dar nu s-a primit niciun răspuns".
Apărătorii drepturilor la propria religie, în trecut, au raportat că unele culte creştine renunţă la cerinţe de acest fel, tocmai datorită intervenţiilor guvernului.

Litigiile legate de proprietăţi au loc în ambele sensuri. Biserica Apostolică Armeană revendică cinci biserici in Tbilisi şi una din oraşul georgian de sud Akhaltsikhe, care are o populaţie numeroasă de etnie armeană. Părintele Vahram a mai declarat că drepturile asupra proprietatii ar fi motivate doar de o dorinţă a Bisericii Armene de a apăra drepturile religioase ale celor de etnie armeană, care trăiesc în Georgia. Astfel de explicaţii, însă, devin suspecte pentru Tbilisi – mai informeaza Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe.

– articol si redactare: Ing. Catalin Ion