Sfinţii zilei – calendar ortodox, astăzi prăznuim:
Sfântul Mucenic Emilian de la
Dorostorum
Sfinţii Mucenici Pavel, Teis şi Valentina
Sfântul Mucenic Iachint din Amastrida
Sfântul Mucenic Marchel
Sfinţii Mucenici Dasie şi Maro
Cuviosul Pamvo
Sfântul Părinte Ştefan din Amasia, arhiepiscopul
Constantinopolului
Sfântul Părinte Ioan, Mitropolitul Calcedonului
(NOU)
SUNETUL se corecteaza din ecranul aflat in josul paginii (acolo unde se deruleaza stirile zilelor trecute). In zilele de post ortodoxe, ale saptamanii (respectiv: luni, miercuri si vineri),
ori in posturi, muzica va fi exclusiv ortodoxa. Reluarea melodiilor se face, dand “play” pe acelasi ecran de jos.
Ştire din “bătrâni” rămasă … pentru noi povaţă
Puterea exemplului
Avva Isaac a zis: „Când eram tânăr, locuiam cu avva
Kronios, care nu mi-a spus niciodata să fac vreo treabă, deşi era bătrân şi tremura din încheieturi. Ba dimpotrivă, el însuşi se ridica şi-mi aducea vasul cu apă, mie şi tuturor
celorlalţi. După aceea, am locuit cu avva Teodor de la Ferme şi nici el nu-mi spunea să fac treabă, ci pregătea singur masa şi zicea: «Frate, dacă vrei, vino şi mănâncă». Eu îi ziceam:
«Avva, am venit la tine ca să trag folos. De ce nu-mi spui ce să fac?». Bătrânul tăcea. Atunci m-am dus şi le-am spus bătrânilor, iar ei au venit şi l-au întrebat: «Avva, fratele a venit
la sfinţia ta, ca să tragă un folos, de ce nu-i spui ce să facă?». Bătrânul le răspunde: «Dar ce sunt eu, chinoviarh, ca să-i poruncesc? Până acum nu i-am zis nimic, dar dacă vrea, să
facă şi el ce vede că fac eu». De atunci, i-o luam mereu înainte şi făceam tot ce voia să facă el. El făcea totul în tăcere şi m-a învăţat şi pe mine să fac lucrurile în tăcere“.
(de Tryanna)
Hramul mănăstirii “Izvorul lui Miron”, Româneşti
Duminică, 20 iulie, cu ocazia praznicului Sfântului
Prooroc Ilie Tesviteanul, îşi va serba hramul mănăstirea “Izvorul lui Miron” din Româneşti, Timiş. Cu acest prilej sunt aşteptaţi pelerini din toate colţurile judeţului Timiş.
Episcopia Caransebeşului organizează, cu ocazia
praznicului Sfântului Prooroc Ilie Tezviteanul, un pelrinaj la Schitul de pe Muntele Semenic, unde va fi adusă şi icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni de la mănăstirea Călugăra. Program: Duminică 20 iulie: Ora 8.00 – Întâmpinarea Ierarhului la biserica schitului; Ora 8.30 –
Deplasarea în procesiune la locul numit “Lacul Vulturilor” (unde a fost vechea biserică a schitului); Ora 9.00 – Slujba de sfinţire a aghiazmei mici; Ora 9.30 – Sfânta Liturghie
Arhierească, oficiată pentru prima dată pe locul unde a fost prima biserică a schitului.
Părticele din Sfintele Moaşte ale Sfintei
Maria Magdalena, la Catedrala Episcopală din Galaţi
La Catedrala Episcopală din Galaţi (Episcopia Dunării
de jos), se găsesc părticele din Sfintele Moaşte ale Sfintei Maria Magdalena, cu data de prăznuire 22 iulie.
Sfintele Moaşte se află într-o raclă mare, alături de cele ale Sfântului Apostol Toma, Sfântului Ignatie Teoforul, Sfântului Ioan Gură de Aur, Sfântului
Arhidiacon şi Mucenic Ştefan, Sfântului Mucenic Gheorghe, Sfântului Sfinţit Mucenic Haralambie, Sfântului Mucenic Pantelimon, Sfântului Mucenic Eustatie Placheda, Sfântului Cuvios Eftimie
cel Mare, Sfântului Cuvios Ioan Scărarul, Sfântului Cuvios Ioan Damaschinul.
Revista “Studii Teologice”, numărul
1/2008
Pentru ce interesaţi, a apărut primul număr pe anul 2008, al revistei trimestriale “Studii Teologice”.
Revista cuprinde articole şi studii de interes adresate nu numai teologilor, ci şi celor interesaţi de religia ortodoxă, în general.
Se împlinesc 140 de ani de la naşterea
primului Patriarh al României
Astăzi, se împlinesc 140 de ani de la
naşterea primului patriarh pe care l-a avut România, Miron (Elie) Cristea – născut la 18 iulie 1868 (mama provenea dintr-o familie greco-catolică) în oraşul Topliţa (Harghita), într-o
familie de ţărani, fiind botezat Ilie. A studiat la Institutul Teologic din Sibiu (1887 – 1890), fiind numit după absolvire învăţător-director la Şcoala confesională
românească din Orăştie. În acea perioadă a început să colaboreze la publicaţia “Telegraful Român”. Mitropolia din Sibiu i-a acordat o bursă la Facultatea de Litere şi Filosofie a
Universităţii din Budapesta (1891 – 1895), unde a obţinut titlul de doctor.
După ce a ocupat mai multe funcţii în cadrul
Arhiepiscopiei Sibiului, fiind şi consilier mitropolitan la Arhiepiscopia Sibiului (1902 – 1909), timp în care s-a îngrijit şi de proiectul catedralei ortodoxe din Sibiu, a fost hirotonit
la 30 ianuarie 1900 ca diacon necăsătorit, ridicat la rangul de arhidiacon la 8 septembrie 1901, tuns în monahism la 23 iunie 1902 la Mănăstirea Hodoş-Bodrog, de lângă Arad, când a primit
numele de monah Miron, iar, la 13 aprilie 1903 a fost hirotonit ieromonah. La 1 iunie 1908 a fost ridicat la rangul de protosinghel, după care, la 21 noiembrie 1909 a fost ales episcop al
Caransebeşului. A fost hirotonit arhiereu, la 3 mai 1910, fiind instalat în scaun la 25 aprilie 1910. În această calitate, a apărat şcolile confesionale româneşti din Banat de încercările
guvernului ungar din Budapesta de a le desfiinţa.
Odată înfăptuită Marea Unire din 1918, episcopul
Miron Cristea a făcut parte din delegaţia românilor transilvăneni care a prezentat actul unirii la Bucureşti.
Ca recunoaştere a meritelor sale în procesul
unificării, episcopul Miron Cristea a fost ales de Marele Colegiu Electoral, la 18 decembrie 1919, în scaunul de mitropolit primat al Bisericii din România mare.
La 4 februarie 1925, mitropolitul primat Miron
Cristea a fost ales în rangul de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind învestit şi înscăunat la 1 noiembrie 1925, devenit astfel primul patriarh al creştinismului ortodox românesc,
calitate în care a desfăşurat o intensă activitate cultural-misionară. Importanţa şi prestigiului Bisericii Ortodoxe Române din acei ani au fost ilustrate şi de faptul că Biserica
Ortodoxă Bulgară a luat pentru o perioadă de timp, Sfântul şi Marele Mir de la Biserica Ortodoxă Română, iar patriarhul Ierusalimului a vizitat România, reînnoind vechile legături.
La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al
Academiei Române, a fost numit senator, regent (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930) şi, în cei din urmă ani ai vieţii, în împrejurări politice deosebit de grele, a fost ales prim-ministru,
răspunzând la această funcţie între 10 februarie 1938 şi 6 martie 1939, dată la care a trecut la cele veşnice.
Iniţiator al proiectului
„Catedrala Mântuirii Neamului”, Patriarhul Miron Cristea a prezidat la 19 februarie 1929 şedinţa de la reşedinţa patriarhală la care a participat o comisie de experţi care a analizat cele
douăsprezece locuri propuse pentru amplasarea noii catedrale. Patriarhul nu şi-a văzut însă visul împlinit şi nici predecesorii săi nu au reuşit mai mult. Rămâne ca noi, să punem umărul
şi să ajutăm ca acest mare proiect să se împlinească.
Trupul vrednicului de pomenire, patriarhul Miron
(Elie) Cristea, se odihneşte la Catedrala Patriarhală din Bucureşti.
Începând de astăzi, pentru trei zile, în oraşul
Topliţa vor avea loc manifestări religioase şi culturale, dedicate primului patriarh al României: lansare de carte, expoziţii de fotografii document, artă populară şi sculptură, şi o
sesiune de comunicări ştiinţifice bazate pe viaţa, şi activitatea Patriarhului Miron Cristea.
Zăcământ de gaze naturale, în apropiere de Roman
Compania Romgaz Mediaş a identificat un nou zăcământ
de gaze naturale, necunoscut până acum, la sonda Bătrâneşti, în apropiere de Roman, cu un potenţial de aproximativ 200.000 metri cubi pe zi. Romgaz, este cel mai important producător de gaze naturale din ţara noastră, fiind responsabil de
furnizarea a peste 40% din totalul cuantumului consumului local.
Părticele din Sfintele Moaştele ale Sfântului Mucenic
Emilian de la Durostor, în Bucureşti
Astăzi, când este sărbătorit Sfântul Mucenic Emilian
de la Durostor, părticele din Sfintele Moaşte ale Sfântului Mucenic Emilian de la Durostor, care se află la Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Drumul Taberei – Bucureşti, vor fi
scoase spre închinare.
Sfintele Moaşte au fost dăruite Bisericii „Naşterea Maicii Domnului” din cartierul
bucureştean Drumul Taberei, de către Biserica Ortodoxă a Bulgariei, prin Înalt Preasfinţitului Ilarion, Mitropolit de Silistra, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh
Daniel.
Cursuri de muzică bisericească, la Mânăstirea
Ciolanu
Anul acesta, cursurile pentru cântăreţii bisericeşti din Eparhia Buzăului şi Vrancei, devenite o tradiţie la Mânăstirea Ciolanu (Buzău), se desfăşoară
între 14 şi 18 iulie. Cursanţii îşi vor îmbunătăţii performanţele sub bagheta părinţilor profesori de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox
“Kesarie Episcopul” din Buzău.
Tabara pentru tineri ,,Dragoste şi
prietenie”
Tabăra ,,Dragoste şi prietenie” este organizată de
parohia „Înălţarea Domnului” din Târgu Lăpuş (Maramureş), pentru 100 de copii din anii terninali de gimnaziu şi liceu. Tinerii se reunesc între 16 – 24 iulie, în peisajul de basm al
Maramureşului, unde vor face drumeţii şi vor participa la slujbe şi discuţii pe teme religioase, sub directa îndrumare a organizatorilor, care au experieneţă deja acumulată în lucrul cu
cei aflaţi la vârsta întrebărilor.
Din partea „Asociaţiei PREZENT”
„Duminică, 20 iulie 2008, ora 14, în faţa Capelei
unde-i odihnesc moaştele, Cimitirul Adormirea Maicii Domnului Giulesti, lânga Institutul L. Pasteur, se organizează o slujbă de comemorare a
25 ani de la adormirea Părintelui Ilie Lăcătuşu (Bucureşti) şi 10 ani de la descoperirea trupului neputrezit. Biserica nu se sfinteste decat pe moastele Sfintilor (Canonul 7, Sinodul VII
Ecumenic, Niceea 787). După suferinţa şi martirajul neamului românesc din secolul XX, în România Dumnezeu a binevoit să descopere trupurile neputrezite ale „sfinţilor închisorilor” – cum
sunt cele descoperite la Aiud sau al Părintelui Ilie Lăcătuşu (Bucuresti). Ce binefacere pentru neamul nostru ca pe moaătele lor să se slujeasca Liturghiile în Biserică! Aşteptam vestea
canonizării acestor Sfinţi, cu încrederea că vor temelui cu vrednicie o nouă Românie Creştină.” (Asociaţia Prezent)
Hram la mănăstirea
Dumbrăveni
(Comunicat de presă din partea Arhiepiscopiei Tomisului)
Vineri, 18
iulie, mănăstirea Dumbrăveni (judeţul Constanţa) îşi serbează unul din hramuri. Este vorba de Sfântul Emilian de la Durostorum. Cu acest prilej Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul
Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie arhierească începând cu ora 8.00.
Localitatea
Dumbrăveni se află în partea central-sudică a judeţului Constanţa, în vecinătatea graniţei cu Bulgaria. Pe raza localităţii s-a descoperit un complex rupestru, format din morminte
creştine şi bisericuţă, compartimentată în trei încăperi: pronaos, naos şi altar.
Complexul
paleocreştin prezintă analogii vizibile cu cel de la Basarabi – Murfatlar, fiind locuit în două etape, sec. al V-lea – al VIlea si sec. al IX-lea – al X-lea.
Obştea
mănăstirii este în formare, actualmente pornind la acest drum trei monahi.
Mănăstirea,
ocrotită de Sf. Emilian de la Durostorum şi de Acoperământul Maicii Domnului, adăposteşte moaşte ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ale Sfântului Antonie de la Verias, ale Sf.
Paraschevi din Grecia şi ale Sfântului Arsenie Capadocianul.
Sâmbătă, 19
iulie, în ajunul prăznuirii Sfântului Ilie Tesviteanul, Ierarhul Tomisului va oficia slujba de Priveghere la mănăstirea Histria, începând cu ora 17.00. Aşezământul monahal este ocrotit de
Sfântul Ilie Tesviteanul. A doua zi, pe 20 iulie, părintele stareţ, împreună cu cei 6 vieţuitori şi pelerinii care vor veni să se roage Sfântului Ilie, să le fie mijlocitor înaintea lui
Dumnezeu, vor oficia începând cu ora 8.30 Acatistul Sfântului, Ceasurile, Sfânta Liturghie şi slujba de Parastas.
Moaştele Sfântului Gheorghe la
Techirghiol
(Comunicat de presă din partea Arhiepiscopiei
Tomisului)
Tot
sâmbătă, 19 iulie 2008, la ora 19.30, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia slujba de Priveghere la biserica „Sfântul Ilie” din Techirghiol. Cu acest prilej vor
fi aduse moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe de la parohia Feredeni, Arhiepiscopia Iaşilor. Odoarele de mare preţ, aduse de către părintele protoiereu Nicolae Crăciun, vor fi
întâmpinate la biserica din Techirghiol la ora 18.30 şi vor poposi la malul mării până pe data de 22 iulie.
Târnosirea bisericii din
Cernavodă
(Comunicat de presă din partea Arhiepiscopiei Tomisului)
Duminică,
20 iulie, ora 7.30, biserica de lemn din Cernavodă va fi târnosită va primi sfinţirea mare. În timpul Sfintei Liturghii, săvârşită în altarul de vară din curtea bisericii,
Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, îl va hirotoni preot pe părintele arhidiacon Ştefan Morariu.
Construită
în stil maramureşan şi purtând hramurile „Sfântul Ilie Tesviteanul” şi „Sfântul Apostol Andrei”, lăcaşul de cult se detaşează din cenuşiul oraşului prin eleganţa construcţiei şi a
parcului din faţă.
Piatra de
temelie a fost pusă în anul 2000, în perioada 2000-2004 sfintele slujbe au fost oficiate într-un locaş de cult amenajat provizoriu. Începând cu jumătatea anului 2002 au demarat lucrările
de construcţie la biserică şi au fost finalizate în anul 2003. Pictura, realizată în tempera de către Rita Aldea, fiică a oraşului, împreună cu fiul său, Dan Aldea, este în stil
bizantin.
Pe 20 iulie multe biserici din cuprinsul eparhiei Tomisului îşi serbează hramul. Una dintre ele este cea din satul Zorile, comuna Adamclisi. Biserica are
peste 100 de ani de când a fost ridicată (1907). Pentru cele 174 de familii din parohie părintele Nicolae Roată va aduce, pentru ziua hramului, moaştele Sfântului Apostol Andrei de la
mănăstirea Peştera Sf. Andrei şi o raclă cu moaşte ale Sfinţilor de la Adamclisi de la mănăstirea „Sf. Filip”.
Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea
regelui Ahab. Ahab era căsătorit cu o prinţesă feniciană, Isabela din Sidon, femeie de alt neam şi închinătoare zeului fenicienilor, Baal. Ea îl îndemna pe rege să părăsească credinţa în
Dumnezeul cel adevărat, şi să se închine lui Baal, el şi tot poporul. Regele, preţuind mai mult voia soţiei, decât mântuirea sufletului, a părăsit credinţa adevărată şi a poruncit ca şi
poporul să jertfească idolului Baal.
La porunca lui Dumnezeu, proorocul Ilie a mers la curte şi l-a mustrat pe rege pentru
rătăcirea lui. Văzând că este de neînduplecat, i-a proorocit că ţara va fi pedepsită printr-o foamete ce va dura trei ani şi jumătate. Pentru a nu fi omorât de către rege, Proorocul s-a ascuns în Fenicia.
După acest interval de timp, Sfântul Ilie s-a întors la curtea lui Ahab. Cu jertfa adusă pe
muntele Carmel, Proorocul a dovedit că străvechea credinţă, pe care el o apăra, era credinţa cea adevărată. Poporul văzând dovada Proorocului, a strigat: „Dumnezeul lui Ilie este
Dumnezeul cel adevărat”. Prinzându-i pe slujitorii lui Baal, i-au ucis, ca să nu mai înşele pe nimeni. La rugăciunea Sfântului Ilie, foametea a încetat, printr-o ploaie
binecuvântată.
Marele Prooroc Ilie a săvârşit multe alte fapte minunate: l-a înviat pe fiul văduvei din
Sarepta Sidonului, l-a văzut pe Dumnezeu, la muntele Horeb „în vânt subţire”, pe cât este cu putinţă omului a-L vedea, a despărţit apele Iordanului, lovindu-le cu cojocul, trecând ca pe
uscat, şi a stat înaintea lui Hristos, la Schimbarea la Faţă, care a avut loc pe Tabor, alături de Sfântul Moise.
Proorocul Ilie n-a cunoscut moartea,
fiind ridicat la ceruri într-un vârtej de flăcări şi într-un car de foc. (Biroul de Comunicare şi Relaţii
Mass-media)
Pentru continuare stiri
18 iulie 2008, dati click aici (pagina 2).
Pentru: NOUTATI ORTODOXE – ANUNTURI ORTODOXE – NOUTATI DIN BISERICA – INFORMATII click aici:
ARHIVA