(INTEGRAL) Declaratia Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sarbe, privind vizita episcopului caterisit Artemije in SUA

Referitor la vizita episcopului caterisit Artemije, în unele comunităţi sârbe din Statele Unite ale Americii

Episcopul sarb caterisit Artemije traducere integrala a textului a fost realizata, dupa un exemplar trimis pe adresa redactiei, de  Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe.   
   “Referitor la vestea apariţiei călugărului Artemije Radosavljevic în public, în anumite comunităţi sârbe din Statele Unite ale Americii, prezentându-se în mod fals ca episcop, Sfântul Sinod al Episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe a emis următoarea declaraţie:

   Anunţata vizită a călugărului Artemije nu are nicio binecuvântare din partea Patriarhului sârb, nici a episcopilor locali ai Bisericii Ortodoxe Sârbe din America de Nord şi de Sud, şi nici a vreunei organizaţii sau persoane din Biserica noastră.
   Călugărul în cauză, altădată episcop de Ras şi Prizren, a fost caterisit din rangul său episcopal, în urma unei audieri canonice a Sfântului Sinod al Episcopilor Bisericii Ortodoxe Sârbe, iar acuzaţiile împotriva acestuia, care sunt de natură materială, financiară, fac obiectul unor proceduri penale în faţa organelor judiciare din Serbia. Recent, acest farsor, lider spiritual înşelător al unei para-biserici (para-sinagogi), o comunitate ilegală, care nu are nicio binecuvântare şi nu este recunoscută de Biserică, a tot întreprins eforturi schismatice, cu toate consecinţele care ar rezulta din aceasta, în special în vremurile noastre tragice, în care forţele răului, înmulţite din toate părţile, atât în ​​interior cât şi în exterior, tind să rupă Biserica Ortodoxă Sârbă, reputaţia sa, ordinea canonică, unitatea şi misiunea. “Vizita” acestuia la sârbii din America, slujeşte transformării acestei parasinagogi într-o adevărată schismă. Retorica sa anti-americană de astăzi – şi mai înşelătoare decât retorica de altădată, pro-americană şi NATO – nu schimbă poziţia acestuia, care este, de fapt, un favorit al lui Albright, Holbrooke şi al altor sârbi "binefăcători" din SUA, în contrast cu aproape toţi ceilalţi sârbi cu viză permanentă de intrare în SUA. Trădătorul a rămas un trădător – cu excepţia faptului că, între timp, el a evoluat de la a fi un fals fanatic şi fals patriot, într-un adevărat distrugător al armoniei Bisericii şi al unităţii sârbe.

   Dat fiind faptul că acest episcop caterisit, în mândria lui spirituală, aduce confuzie în rândul celor neinformaţi şi naste scandaluri in randul naivilor, considerăm că este de datoria noastră pastorală să atragem atenţia credincioşilor asupra unor fapte de bază.
   Toate capitolele temelor de discuţie sau pe care el şi le planifică pentru discuţie, sunt subiecte legate de îngrijorări inexistente şi de false probleme. Declaraţiile acestuia vorbesc toate despre "persecuţiile din Biserica noastră", "erezia anumitor episcopi-cheie", "ecumenismul", "uniatismul" şi despre "neglijarea *Svetosavlje” ….
   Ce răspuns ar trebui sa dau unor astfel de prostii?

   În Biserica Ortodoxă Sârbă nu există nicio persecuţie, şi mai ales în cazul special al călugărului Artemije. Aici a fost vorba doar despre responsabilitatea lui canonică şi penală, precum şi de responsabilităţile sale de coparticipant la un nemaiîntâlnit furt de bani, care erau destinaţi persoanelor sârbe ce suferă în Kosovo si Metohija. Aceşti bani au provenit nu doar de la instituţiile guvernamentale din Belgrad şi nu numai de la oamenii săraci sârbi din Serbia, Republica Srpska, Muntenegru şi alte locuri, dar o mare parte din ei, de asemenea, au venit de la sârbii credincioşi şi oamenii care trăiesc în întreaga lume, mare parte din ei provenind chiar de la sârbii care trăiesc pe continentul american. Îi invităm pe toţi dintre voi, dragi fraţi şi surori, care aţi trimis banii cu greu câştigaţi lui Artemije, să vă puneţi întrebarea: de ce nu primiţi informaţii sau documente legate de modul în care donaţia voastră a fost folosită? Să ţineti cont că i-ati creat luxul acestui fals ascet şi pseudomonah!

   Există, de asemenea, acuzaţii dovedite canonic împotriva lui, de distrugere a vechii rânduieli a Bisericii, refuzând să facă ascultare celui mai înalt organ ierarhic al Bisericii Ortodoxe Sârbe – Sfânta Adunare a Episcopilor – precum şi de incitarea credulilor la revoltă şi la lipsă de respect faţă de Organismele menţionate anterior. La început, el şi propagandiştii săi cu conştiinţa vinovată au susţinut că noul patriarh sârb este bun (credem că modul în care acesta l-a tratat pe răposatul binecuvântat Patriarh Pavle nu vă este necunoscut), dar alţi câţiva "episcopi-cheie" sunt răi, şi aşa au ajuns să apeleze la Sinod; apoi au susţinut că si Sinodul a fost nedrept cu ei şi deci hotărârea Adunării Episcopilor ar fi singura dreapta; în cele din urmă, întrucat nici Adunarea nu a jucat după tonul impus de secta lui Artemije, acesta a decis si proclamat că nici Adunarea nu ştie ce face. Înţelegerea eronată a lui Artemije la adresa Bisericii poate fi rezumată în sentinţa: “Biserica sunt eu!”. Suporterii lui merg chiar mai departe, făcând blasfemie faţă de Duhul Sfânt, atunci când susţin: "Există doar un singur adevăr – Episcopul Artemije"(!).

   În plus, nu există nicio erezie în Biserica noastră locală. Calomniatorii lui Artemije aruncă săgeţi cu insolenţă, vorbind despre "erezie" şi, în acest sens, ne arată că ei fac lucrarea diavolului (cuvântul diavol, în traducere, înseamnă, printre altele, şi calomniator). A calomnia Biserica şi pe arhipăstorii săi legitimi, în frunte cu Primatul lor, înseamnă a te pune în afara Bisericii. Oare nu au făcut acelaşi lucru toţi ereticii, în întreaga istorie a Creştinismului? Aceşti pseudo-zeloşi şi falşi credincioşi uită că nu există erezie în Biserica Dumnezeului celui Viu, care este stâlpul şi temelia Adevărului, ci mai degrabă în ei înşişi, după falsa lor liberă alegere a "exilului", în “catacombele” lor luxoase!
   În Biserica noastră, şi în mijlocul naţiunii, nu există nicio formă de “uniatism”. Viaţa în comunitate, cu circumstanţele ei pluraliste şi cooperarea cu non-ortodocşii creştini, pe diferite probleme de interes comun, nu au sub nicio formă de-a face cu “uniatismul”. Şi, fraţi şi surori, aici în America, aveţi şi voi de trăit o viaţă întreagă în contact zilnic cu creştinii non-ortodocşi – în cercul vostru de prieteni, la locul de muncă, şi chiar de multe ori în familiile voastre – dar, cu toate acestea nu "deveniţi uniaţi". Ceea ce există, din păcate, motiv pentru care Biserica noastră a şi protestat deseori, este atmosfera nesănătoasă de presiune asupra poporului sârb din Croaţia, care, în unele locuri mai mult, în altele mai puţin, trăiesc sub ameninţările constante ale înviaţilor “vampiri” asemanatori ustaşilor, pentru că îi câştigă pe sârbii cu puţină credinţă şi îi fac să se decidă să-şi schimbe credinţa, ori din teamă ori din vreun interes propriu. Dar nimeni din Biserica noastră nu este responsabil de acest fenomen: vina cade numai asupra celor care îşi abandonează credinţa lor ancestrală, uitând de exemplul lui Matavuljev Pilipende, şi a celorlalţi preoţi romano-catolici din Croaţia, care "botezau", departe de învăţăturile şi instrucţiunile Conciliului Vatican II, pe care le mărturiseau, totuşi, ipocrit.

   Acuzaţiile de "ecumenism" sunt şi ele, de asemenea, rezultatul unei lipse de înţelegere a misiunii Bisericii lui Hristos de către Artemije şi artemişti. Această lipsă de înţelegere apare, pe de o parte, din primăvara noroioasă a fanatismului obscurantist şi dintr-o înţelegere sectară a naturii Bisericii, iar pe de altă parte, din motivaţii politice şi ideologice. Acum, Artemije proclamă fiecare întâlnire şi fiecare dialog pe care urmează sa le avem, ca fiind "ecumenism" şi trădare a Ortodoxiei, chiar dacă el, în mod necesar şi în mod corespunzător, s-a întâlnit cu mai mulţi non-ortodocşi şi ne-creştini, chiar mai frecvent decât toţi ceilalţi episcopi sârbi la un loc.
   La urma urmei, Biserica Ortodoxă este, prin natura ei, universală şi atotcuprinzătoare, şi are, prin urmare, o responsabilitate universală, mondiala, aceea de a propovădui Evanghelia mântuirii, oricărei făpturi, şi de a lumina toate popoarele, cu învăţăturile lui Hristos. Cuvintele oicumene şi ecumenic, de origine greacă, în traducere sârbă înseamnă cu adevărat vaseljena (univers) şi vaseljenski (universal). De la aceste Consilii generale ale Bisericii, care sunt numite Sinoade Ecumenice, şi până la cei mai mari Sfinţi Părinţi – cum ar fi Sf. Maxim Mărturisitorul, Sf. Grigorie Palama şi Sf. Marcu al Efesului şi, recent printre noi, Sf. Episcop Nicholai şi Sf. Justin de Celije – toţi sunt numiţi învăţători ecumenici.
   Pe lângă versiunile unilaterale romano-catolice şi protestante ale ecumenismului, există deci o înţelegere autentic-ortodoxă a termenului, pe care Sfântul Stareţ Iustin, în notele sale privind ecumenismul, publicate în 2010 de către Mânăstirea Tvrdos, defineşte ecumenismul ca fiind divino-uman. Deci, nu este trădare şi nici păcat să mărturiseşti credinţa ortodoxă înaintea celorlalţi creştini şi înaintea oamenilor, în general, indiferent dacă marturisesti în contextul unui dialog instituţional şi oficial, sau în mod spontan şi informal; păcat şi trădare există numai atunci când renunţam la speranţă, din cauza necredincioşiei şi nevredniciei din noi, sau atunci când nu mărturisim în faţa tuturor, fiindcă respingem fiecare întâlnire şi fiecare dialog – acestă respingere reprezentând de fapt nucleul existenţial al poziţiei anti-universale, anti-evanghelice, anti-ecumenice şi anti-Bisericeşti ale sectei artemijene.

   În cele din urmă, "neglijarea Svetosavlje" în Biserica noastră este observată doar de către acei oameni care sunt orbi spiritual din cauza lor insisi – în esenţă, lipsiţi de Dumnezeu – nefiind in stare sa înţeleaga naţiunea. Ei sunt cei care au uitat cuvintele înţelepte ale episcopului Nikolai, conform cărora în Biserică nu există nicio diferenţă între necredinciosul internaţionalist sau necredinciosul naţionalist. Svetosavlje nu este o poveste ideologică rostită de către persoane care nu au conştiinţă bisericească sau conştiinţă faţă de alţii, ci mai degrabă aceasta este credinţa şi viaţa, conform cu exemplul şi măsura Sfântului Sava. Svetosavlje nu este nimic mai mult decât Ortodoxia acordată la stilul şi experienţa sărbească, după cum ne învaţă Avva Iustin din Celie.
   Este de-a dreptul tragico-comic faptul că un om care a creat o schismă în Biserica Ortodoxă Sârbă vorbeşte de Svetosavlje. Cu un grup de vreo zece foşti monahi şi foste monahii arogante, caterisiti, fugari şi dezertori ai sfintelor aşezări sârbeşti din Kosovo şi Metohija, care s-au preocupat, nu de oameni ci de propriul confort, distrug ceea ce Sfântul Sava a construit şi uita lacrimile care i-au curs Sfântului Sava când chema la unitate.
   Îi avertizăm pe organizatorii vizitei şi pe “vizitatori” – pe care Biserica îi consideră oaspeţi neinvitaţi – că prin acţiunile lor, aceştia nu contribuie nici la pace, nici la unitatea Svetosavlje în Biserica noastră martirizată, şi nici la unitatea Sfintei Ortodoxii. Dimpotrivă, prin politizarea nefondată a cazului caterisirii episcopului şi prin înmulţirea opiniilor sale defăimătoare, acesta acţionează într-o manieră ne-Svetosavlje şi ne-ortodoxă, spre răul şi ruşinea *Serbdom, şi spre bucuria duşmanilor ei. Toate Patriarhiile Ortodoxe şi Bisericile Autocefale au făcut declaraţii oficiale recunoscând caterisirea lui Artemije, ca procedură canonică, şi niciuna nu este în comuniune cu el. Ulterior, cei care-l recunosc şi-l primesc demonstrează ei înşişi că-l pun mai presus de toate Bisericile Ortodoxe din lume, arătând că şi ei sunt infectaţi cu virusul mentalităţii schismatice.

   Călugărul Artemije, aşa-numitul protector al Kosovo şi Metohijei de sub ocupaţia euro-americană – pe care chiar el, la un moment dat, a salutat-o şi a lăudat-o ca "eliberatoare" – a plecat în America, cine ştie de ce, pentru cine ştie cât timp. El se laudă cu avantajele celui care are viză permanentă şi încearcă să mute parasinagoga sa pe teritoriul american, dar acest lucru nu este şi principalul său obiectiv. Principalul său obiectiv rămâne vanarea banchetelor la care urmează să colecteze donaţii, insa nu pentru sârbii locurilor sfinte şi oamenii săraci sârbi din Kosovo şi Metohija, ci pentru el şi compania sa schismatică, în non-existentul "exil". Cel care nu are scrupule, se pune în capul finanţării!
   "Lobby-ul său pentru Kosovo", făcut cândva, a fost nimic pe lângă risipa de bani, iar banii erau ai oamenilor săraci, şi chiar şi acum deţine sume importante, fără îndoială, în conturile bancare private din Serbia, Grecia şi Elveţia. La solicitarea Sfântului Sinod, de prezentare a conturilor acestuia, el a răspuns în mod oficial că este un cetăţean la fel ca oricare altul şi că Sinodul nu are dreptul să se amestece în "viaţa sa privată". Un răspuns cu adevărat spiritual, un răspuns cu adevărat Svestosavlje, fără nicio îndoială! El i-a chemat în judecată pe IPS Mitropolit Amphilohije şi pe Preasfinţitul Episcop Atanasije, pentru defăimare în faţa instanţelor civile, atunci când au divulgat informaţii despre furtul din Biserică şi din banii oamenilor, şi aceste lucruri sunt doar o parte din informaţiile care se află acum în posesia procurorului din Belgrad.

   Încă o dată, facem apel la toţi potenţialii săi donatori să îşi pună întrebarea, cum au sfârşit banii pe care i-au donat înainte pentru nevoile Bisericii şi ale poporului din Kosovo şi Metohija, şi cum vor sfarşi şi cei pe care, posibil, îi va aduna prin donaţiile şi colectele maşinaţiunilor lui din aceste zile, la banchete şi alte ocazii diverse. Din păcate, din conturile sale sau conturile lui Dejan Vilovski din Tesalonic, s-a cheltuit pentru achiziţionarea de noi locuinţe şi proprietăţi (care sunt "catacombele" sale), pentru jeep-uri, mobilier de lux, cele mai moderne echipamente…

   Iubiţi fraţi şi surori! Fiţi atenţi la faptele rele, fiindcă responsabilitatea noastră înaintea lui Dumnezeu, înaintea Bisericii lui Dumnezeu, înaintea poporului sârb şi a propriei noastre conştiinţe este mare, foarte mare, greu de conceput.

Completare: ilustraţii şi legende (la fotografiile de mai jos)
1. Artemije – "apărător împotriva ereziei, ecumenismului şi uniaţiei".

episcopul caterisit Artemije - aparator erezie ecumenism uniatie 1 episcopul caterisit Artemije - aparator erezie ecumenism uniatie 2 episcopul caterisit Artemije - aparator erezie ecumenism uniatie 3 episcopul caterisit Artemije - aparator erezie ecumenism uniatie 4 episcopul caterisit Artemije - aparator erezie ecumenism uniatie 5
2. Artemije – "apărător al Kosovo-ului şi Metohijei", el "singurul care nu recunoaşte auto-proclamarea guvernului albanez" (dar el nu a ezitat să dea mâna şi să stea la aceeaşi masă cu Hashim Thaci numit Şarpele, care se mândreşte cu câţi sârbi a ucis cu propriile sale mâini.

Artemije aparator al Kosovo si Metohija cu Hashim Thaci
3. Artemije – "luptător împotriva globalizării, neo-imperialismului american şi ocupaţiei euro-americane din Kosovo şi Metohija".
Artemije - luptator impotriva globalizarii neo-imperialismul american 1

Artemije - luptator impotriva globalizarii neo-imperialismul american 2

Artemije - luptator impotriva globalizarii neo-imperialismul american 3

Artemije - luptator impotriva globalizarii neo-imperialismul american 4

   Notăm că întâlnirile şi discuţiile cu heterodocşii şi cu liderii heterodocşi religioşi, precum şi cu Statul şi politicienii, chiar şi cu agresorii, nu ar trebui să fie înţelese de aceştia, ca o trădare şi nici ca defetism. Problema nu este că Artemije a vorbit sau a cooperat cu una sau cu o altă persoană, ci în faptul că el şi secta lui păstrează cu înţelepciune această parte a activităţilor sub tăcere, deoarece trebuie păstrată tăcerea vizavi de cât de mulţi bani au primit din partea Consiliului Mondial al Bisericilor sau de la diverse alte instituţii romano-catolice şi protestante, în acest timp în care tot el îi condamnă în mod fariseic şi diavolesc pe episcopii ortodocşi, calomniindu-i, de la episcop vicar pana la Patriarhul Ecumenic, pentru întâlnirile şi dialogurile lor.
   Acest lucru este, cu adevărat, esenţa, folosirea sofisticată a dublei personalităţi. Evanghelic vorbind, acesta este fariseismul”.

Traducerea integrala a textului si adnotarile au fost realizate de Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe:

   *Svetosavlje este cuvântul pe care sârbii îl folosesc pentru a vorbi de o latură pozitivă, luminată, a naţionalismului sârbesc. Un principiu al Svetosavlje este acela că nu poate exista fericire pentru o persoană fizică, fără fericirea poporului din care face parte.

   *Serbdom (în sârbă: Srpstvo) este termenul folosit de etnicii sârbi, pentru a indica un tip de patriotism sau de solidaritate a poporului sârb.

– articol, traducere si interpretare pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe: Ing. Catalin Ion (KSLCatalin)

Lăcașuri Ortodoxe
Din decembrie 2006, Ortodoxie, Tradiție și Meșteșug: informări, articole, dezbateri, traduceri, transmisiuni live. Organizație non-profit care inițiază proiecte în sprijinul credincioșilor.
Puteți citi paginile rețelei web Lăcașuri Ortodoxe în sistem gratuit privat, accesul fiind destinat EXCLUSIV abonaților prin email.