Intre icoanele
nefacute de maini omenesti se numara si aceasta icoana a Maicii Domnului ce se cheama „Prodromita”, zugravita in chip minunat in anul 1863, in Tara Romaneasca. In acel an, Parintii Nifon si
Nectarie, ctitorii Sfantului Locas al Prodromului din Sfantul Munte Athos, mergand in tara pentru trebuintele schitului, aveau in inima lor o mare dorinta pentru o icoana facatoare de minuni a
Maicii Domnului, care sa fie asezata in biserica cea noua – spre mangaierea celor ce vor vietui in acest asezamant, dar si spre bucuria tuturor pelerinilor care vor veni sa se indulceasca
duhovniceste de privirea dumnezeiestilor chipuri – dupa cum mai toate manastirile Sfantului Munte au cate o icoana facatoare de minuni. Deci aflandu-se Parintii Nifon si Nectarie in Iasi, au inceput a cerceta acolo pentru a afla un
zugrav mai iscusit si cu viata placuta lui Dumnezeu, care sa le zugraveasca o icoana a Nascatoarei de Dumnezeu. Si au gasit un zugrav batran, Iordache Nicolau, cu care s-au invoit sa le faca
aceasta icoana, dupa modelul primit de la parinti. Insa s-au tocmit ca sa lucreze numai cu post, adica: de dimineata pana cand va flamanzi sa nu ia nimic in gura, iar dupa-masa sa nu mai picteze,
ci alt lucru sa faca pana a doua zi, urmand aceasta randuiala pana la terminarea ei. Batranul zugrav primi invoiala cu toata evlavia si multumirea. Iata ce scria el, in 29 mai 1863, despre
zugravirea icoanei cea cu dumnezeiasca minune savarsita, intr-o scrisoare pastrata in arhiva Schitului Prodromul: „Eu, Iordache Nicolau, zugrav din orasul Iasi, am zugravit aceasta Sfanta Icoana
a Maicii lui Dumnezeu, cu insasi mana mea, si in vremea lucrului a urmat o minune preaslavita, in modul urmator: Dupa ce am terminat vesmintele, dupa mestesugul zugravirii mele, m-am apucat sa
lucrez fetele Maicii Domnului si a Domnului nostru Iisus Hristos; iar dupa ce am dat gata mana intaia si a doua, apucandu-ma de noapte ca sa termin de zugravit, privind eu la chipuri am vazut ca
totul a iesit dimpotriva, pentru care foarte m-am mahnit, socotind ca mi-am uitat mestesugul. Si asa, facandu-se seara, m-am culcat mahnit, nemancand nimic in ziua aceea, dar socotind ca a doua
zi sculandu-ma, sa ma apuc mai cu dinadinsul de lucru. Dupa ce m-am sculat a doua zi, mai intai am facut trei metanii Maicii lui Dumnezeu, rugandu-ma sa-mi lumineze mintea, ca sa pot ispravi
Sfanta Icoana; si cand m-am dus sa ma apuc de lucru, o! preaslavite minunile Maicii lui Dumnezeu! S-au aflat chipurile terminate desavarsit, precum se vede. Eu vazand aceasta minune, n-am mai
indraznit a-mi pune condeiul pe ea, fara numai am dat lustrul cuviincios, desi greseala am facut aceasta, ca sa mai dau lustru la o asemenea icoana. Aceasta este povestirea acestei Sfinte
Icoane”.
ACATIST Orice astfel de rugaciune speciala, poarta numele de
Acatist. Prin numele de ACA-TIST se intelege “Rugaciune citita In picioare”, deci este o rugaciune care se citeste obligatoriu in picioare sau stand in genunchi, dar numai dupa rostirea
rugaciunilor incepatoare! (indiferent de numele Sfintilor carora se adreseaza!)
Rugaciunile incepatoare, obligatorii:
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!
Imparate Ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, care pretutindeni esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste de toata intinarea si
mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe
noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi .
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Prea Sfanta Treime, miluieste-ne pe noi; Doamne curateste pacatele noastre; Stapane iarta faradelegile
noastre;Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele
Tau. Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne
miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin.
Tatal nostru, Care esti in cerurui, sfinteasca-se numele Tau,vie imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe
pamant. Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi. Si ne iarta noua
greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci
ne izbazveste de cel rau. Ca a Ta este imparatia si puterea si slava,
a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
ACATISTUL MAICII DOMNULUI PRODROMIŢA
Condacul 1
Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ne-ai dăruit nouă icoana în care chipul
tău şi al Pruncului tău s-au zugrăvit prin minune dumnezeiască, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să-ţi cântăm ţie: Bucură-te, slăvită Prodromiţă a
Schitului Prodromu!
Icosul 1
Îngerii şi arhanghelii şi soborul cuvioşilor athoniţi cu mare cinste te-au lăudat, Născătoare de
Dumnezeu, şi prooroceşte i-a văzut Cuviosul Marcu, ucenicul Sfântului Grigorie Sinaitul. Căci palatele tale de aur, pe care le văzuse în părţile Viglei, au închipuit Schitul Prodromului, care mai
apoi în acel loc s-a ridicat. Şi prin venirea icoanei tale făcătoare de minuni Prodromiţa, adică Înaintemergătoarea, ni l-ai arătat grădină a binecuvântărilor tale, pentru care îţi zicem cu mare
glas: Bucură-te, că Prodromiţă
eşti cu dreptate numită,
Bucură-te, a schitului înaintemergătoare smerită, Bucură-te, roadă pe care Sfântul Munte o a cules, Bucură-te, al Schitului Prodromu chivot
ales, Bucură-te, egumenă care
sufletele în obştea ta cu grijă le aduni, Bucură-te, trâmbiţă care spre trezirea din patimi suni,
Bucură-te, că în icoană te schimbi la faţă, pe privitori uimind, Bucură-te, că uneori chipul ţi se întunecă, mustrător
devenind, Bucură-te, că icoana
strălucitoare la praznicele tale devine, Bucură-te, că închinătorii credincioşi vie în icoană te văd pe tine, Bucură-te, că faţa ta cea preafrumoasă ni s-a
descoperit, Bucură-te, că şi
chipul Pruncului tău prin minune a fost zugrăvit, Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!
Condacul al 2-lea
Vrând stareţul Nifon să dobândească o icoană făcătoare de minuni pentru Schitul românesc Prodromu, a căutat un iconar care să vrea să păzească o rânduială
aspră de nevoinţă şi rugăciune când picta, şi, bucurându-se că a aflat un zugrav râvnitor, I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Întristându-se părinţii Nifon şi Nectarie că iconarul nu reuşea să isprăvească de zugrăvit icoana ta, pe neaşteptate au fost chemaţi: „Să trimiteţi degrabă să ia
sfânta icoană, care singură s-a zugrăvit, căci lume multă s-a adunat privind la minunea sfintei icoane”. Şi pentru aceasta îţi zicem: Bucură-te, că iconarul sfintele feţe să le picteze nu a
reuşit, Bucură-te, că osteneala i-ai
primit şi nevoinţa i-ai răsplătit,
Bucură-te, că, neterminând să picteze icoana, a aflat-o desăvârşită, Bucură-te, că de lucrarea ta mintea noastră este covârşită, Bucură-te, ceea ce n-ai învăţat pe nimeni în ce chip a
fost, Bucură-te, că tainelor tale inimile
noastre le faci adăpost,
Bucură-te, că iconarul a scris minunea care s-a întâmplat, Bucură-te, că mărturia lui până astăzi ni s-a păstrat, Bucură-te, că de cuvintele sale credincioşii nu s-au
îndoit, Bucură-te, că în casa lui lume
multă să ţi se închine a venit, Bucură-te,
lumină, a părintelui Nifon sfântă dorire,
Bucură-te, a nădejdii sale neclintită răsplătire, Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!
Condacul al 3-lea
Precum s-a mirat Sfântul Alipie de la Pecerska când în chilia sa a venit îngerul şi a pictat în chip
minunat icoana Adormirii Maicii Domnului, aşa s-a mirat şi iconarul Iordache văzând cum chipul Maicii Domnului şi cel al Fiului ei, pe care nu le terminase, fuseseră plinite nu de mână omenească,
şi uimindu-se I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Auzind mitropolitul marea minune care se făcuse în Iaşi, a venit cu preoţii să ţi se închine cu evlavie şi a mărturisit: „Cu adevărat, mare dar ne-a dăruit Maica
Domnului prin această minunată şi slăvită icoană a sa”, şi pentru aceasta cu mulţumire cântăm ţie: Bucură-te, că apa cea vie şi fără de moarte o ai
revărsat, Bucură-te, că boierul pentru fiul său
care zăcea ţi s-a rugat, Bucură-te, că bolnavul
luând agheasma s-a vindecat, Bucură-te, că fiul
împreună cu tatăl său ţi s-au închinat,
Bucură-te, că pe lepros l-ai tămăduit când agheasmă a băut, Bucură-te, că îndată lepra de pe el ca nişte solzi a căzut,
Bucură-te, că omul care avea albeaţă pe ochi vedere a dobândit, Bucură-te, că şirul tămăduirilor tale nici până astăzi nu s-a oprit, Bucură-te, că pe cei părăsiţi de doctori din paturi îi
ridici, Bucură-te, că neputinţele noastre cu
prisos de har le vindeci, Bucură-te, luminarea
preoţilor şi cinstea ierarhilor, Bucură-te, că
îi înţelepţeşti pe urmaşii apostolilor,
Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!
Condacul al 4-lea
Neputând părinţii să scrie minunile pe care le auziseră, pentru că erau covârşiţi de credincioşii care le cereau să se roage pentru ei, au mărturisit însă noianul
minunilor cu glas de bucurie, şi, pregătindu-se de călătoria spre Sfântul Munte, I-au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Mult au avut de mers părinţii prodromiţi, dar multe au fost şi minunile tale, Născătoare
de Dumnezeu, că în fiecare oraş în care a ajuns icoana poporul a venit să ţi se închine cu credinţă, şi cei care au primit ajutor în nevoile lor au devenit apostoli ai harului tău,
cântându-ţi: Bucură-te, bucuria noastră, nădejde
neînfruntată, Bucură-te, că celor ce te cinstesc
le găteşti răsplată, Bucură-te, că împreună cu
icoana ta ai călătorit, Bucură-te, că la fiecare
popas semnele tale au strălucit, Bucură-te, că
după plecarea icoanei ele nu se împuţinau,
Bucură-te, că în minţile oamenilor minunile vii rămâneau,
Bucură-te, că celor trudiţi şi împovăraţi le eşti apărătoare, Bucură-te, că de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi le eşti îngrăditoare, Bucură-te, că ai surpat jugul minciunii şi năvălirea
diavolilor, Bucură-te, roabă aleasă a Domnului
şi stăpână a tuturor, Bucură-te, Fecioară, a
Împărăţiei Cerurilor mireasmă, Bucură-te, pecete
pusă pe a inimilor noastre mahramă, Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!
Condacul al 5-lea
S-a mâhnit femeia cea bolnavă că nu
putea să meargă să se închine icoanei care izvora tămăduiri, dar Fecioara preaslăvită i s-a arătat în vis, poruncindu-i să se scoale degrabă şi să meargă să ia binecuvântarea multdorită. Şi,
pornind la drum, îndată s-a arătat desăvârşit sănătoasă, pentru care I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Tămăduindu-se femeia cea bolnavă, nu s-a lenevit să meargă să se închine sfintei tale icoane, vrând să mărturisească tuturor că se vindecase. Iar ajungând la icoana
ta, a dat mărturie că o văzuse de mai înainte în vis şi a vestit mulţimii cum a dobândit tămăduire, iar preoţii şi credincioşii ţi-au cântat: Bucură-te, ceea ce credinţa femeii bolnave o ai
răsplătit, Bucură-te, ceea ce de visele
înşelătoare ne-ai ferit, Bucură-te, că
prin icoana ta multe şi felurite minuni ai săvârşit, Bucură-te, că în casa învăţătorului puţin-credincios să fie dusă nu ai primit, Bucură-te, că el de două ori a trimis trăsura după odor, dar părinţii
să i-l dea nu au voit, Bucură-te, că mai
potrivit să vină închinătorul la icoană au socotit,
Bucură-te, că a treia oară trimiţând acela trăsura s-a arătat minunea ta, Bucură-te, că oricât s-au străduit părinţii nu au reuşit să ia
icoana, Bucură-te, că până la trăsură
patru oameni să o ducă cu greu au putut,
Bucură-te, că împotrivirea ta s-a cunoscut când tocul icoanei s-a desfăcut, Bucură-te, că de la zgomotul mare oamenii şi caii s-au spăimântat, Bucură-te, că l-ai smerit pe învăţătorul care avea cugetul de
necredinţă întunecat, Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!
Condacul al 6-lea
În biserica Sfinţilor Împăraţi din Galaţi, zugravul care nu credea că icoana a fost pictată prin minune dumnezeiască a început a-i batjocori pe creştinii care nu se
îndoiau de aceasta, dar s-a îngrozit când a văzut-o pe Maica Domnului privindu-l cu asprime din icoană, şi, pocăindu-se, I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Nimeni să nu se îndoiască, nimeni să nu fie necredincios minunii dumnezeieşti, ca să nu îşi agonisească osândă, ci toţi să îi cânte cu veselie Maicii lui Dumnezeu,
nădăjduind că vor primi luminarea minţii şi întărire în credinţă: Bucură-te, că risipind tu cursele diavoleşti agonisim folos, Bucură-te, că nu ai răbdat hulele zugravului
necredincios, Bucură-te, că prin
schimbarea feţei tale din icoană l-ai mustrat, Bucură-te, că pricepându-şi greşeala minunile tale le-a trâmbiţat, Bucură-te, că nu i-ai îngăduit să semene îndoiala în
popor, Bucură-te, că ai venit în apărarea
credincioşilor,
Bucură-te, că din îndreptarea sa şi alţii s-au folosit, Bucură-te, că nu pierderea, ci înţelepţirea lui ai dorit, Bucură-te, a hulitorilor chemare la
pocăinţă, Bucură-te, a binecredincioşilor
slăvită biruinţă, Bucură-te, că celor
ispitiţi de necredinţă le ajuţi,
Bucură-te, că cei ce vestesc minunile tale îţi sunt bineplăcuţi, Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului
Prodromu!
(Intrucat lungimea paginii nu permite
o prezentare corespunzatoare, pentru continuarea acatistului dati click aici: ACATISTUL MAICII DOMNULUI PRODROMIŢA (continuare).
Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
