Publicat pe 04.07.2008

ACATISTUL Sfintilor Mucenici Epictet si Astion (partea1)

Tiparit pe Platforma Lacasuri Ortodoxe (ca urmare a unei prezentari amanuntite a documentelor referitoare la descoperirile arheologice, vietilie sfintilor si Manastirea Halmyris – click aici)

cu Binecuvantarea pr. protos. Iov - Staretul Sfintei Manastiri

Halmyris - sub urmatoarea avertizare:

– orice astfel de rugaciune speciala, poarta numele de Acatist. Prin numele de ACA-TIST se intelege "Rugaciune citita In picioare", deci este o rugaciune care se citeste

obligatoriu in picioare sau stand in genunchi, dar numai dupa rostirea rugaciunilor incepatoare! (indiferent de numele Sfintilor carora se

adreseaza!)
- mentionez ca varianta

originala a acatistului este doar cea prezentata mai jos, pe Lacasuri

Ortodoxe, pe net circuland variante de acatist

gresite, neconforme cu acest original ce se afla si in pangarul sfintei noastre manastiri (pr. protos. Iov – staretul Sfintei Manastiri Halmyris)

Lacasuri Ortodoxe a realizat un film video de prezentare a Manastirii Halmyris si a sitului arheologic – clickaici.

… iar, pentru cuvinte de suflet, Lacasuri Ortodoxe: invitatie

literara "Clopote de chemare la Halmyris" click aici.

Rugaciunile incepatoare, obligatorii:

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.

Slava Tie,

Dumnezeul nostru, slava Tie!

Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!

Imparate Ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, care pretutindeni

esti si toate le implinesti,

Vistierul bunatatilor si Datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi si ne curateste de toata intinarea si

mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe

noi.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi .

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Prea Sfanta Treime, miluieste-ne pe noi; Doamne curateste pacatele noastre; Stapane iarta faradelegile

noastre;

Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.

Amin.

Tatal nostru, Care esti in cerurui, sfinteasca-se numele Tau,vie imparatia Ta, faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe

pamant.

Painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi. Si ne iarta noua greselile

noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri.

Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbazveste de cel rau.

Ca a Ta este imparatia si puterea si slava, a Tatalui si a Fiului si a Sfantului

Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin.

Acatistul Sfinţilor Mucenici şi Doctori fără de Arginţi Epictet

Preotul şi Astion Monahul

Condacul 1

Pe Epictet, preotul cel preaînţelept şi pe Astion, ucenicul cel mult râvnitor, veniţi

toţi să-i lăudăm, că aceştia, de o cinste cu Ermolae şi cu Pantelimon fiind, împreună au binevestit Evanghelia lui Hristos, şi întru adevăr, după Andrei cel întâi chemat, apostoli ai Dobrogei

s-au arătat: pe bolnavi tămăduind, demonii gonind, au strălucit cu minunile şi cu puterea cuvântului, pentru care şi chinuri au răbdat de la chinuitori, şi bine încununându-se, pururea se roagă

pentru sufletele noastre. Pentru aceasta şi noi îi fericim:

Bucuraţi-vă, Sfinţilor Epictet şi Astion, doctorilor fără de arginţi şi

mucenici ai lui Hristos!

Icosul 1

Din tinereţe în înfrânare ai petrecut, preafericite Epictet, hrănindu-te cu învăţăturile lui

Hristos şi când ai ajuns în puterea vârstei, ca Samuel odinioară, luând harul preoţiei, din dragoste pentru oameni ai săvârşit multe minuni; pentru aceasta, cu laude te cinstim aşa:

Bucură-te, cel ce ai dus viaţă neprihănită;

Bucură-te, că ai avut dragoste desăvârşită;

Bucură-te, că Domnului te rogi neîncetat;

Bucură-te, că la cele înalte totdeauna ai cugetat;

Bucură-te, că ochii orbilor ai deschis;

Bucură-te, că pe slăbănogi ai întărit;

Bucură-te, că duhurile necurate le alungi de la noi;

Bucură-te, mare miluitor al celor din nevoi;

Bucură-te, că pe leproşi ai curăţat;

Bucură-te, că la credinţă i-ai chemat;

Bucură-te, că pământul Dobrogei îl ocroteşti;

Bucură-te, că în primejdii a noastră nădejde eşti;

Bucură-te, Sfinte Epictet, doctore fără de arginţi şi mucenic al lui

Hristos!

Condacul al 2-lea

Ascultând cuvintele părintelui Epictet, inima ţi-ai deschis, sufletul ţi-ai curăţit, şi ai primit tainele credinţei, apoi botezându-te ai urmat

lui Hristos, dovedind a fi rob preaiubit al lui Dumnezeu. Drept aceea, cunoscând şi noi marea ta credinţă, venim către tine şi cu umilinţă te rugăm: Izbăveşte-ne, Sfinte mucenice Astion, de

veşnica moarte, ca împreună să-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Dorind, Sfinte Astion, să petreci viaţă îngerească, ai părăsit casa părintească şi te-ai sălăşluit în cetatea Halmyrisului, unde te-ai arătat

mare făcător de minuni. Căci mergând spre Dunăre, ai întâlnit un om cu duh necurat, pe care îndată l-ai izbăvit cu rugăciunile tale şi cu semnul sfintei cruci. Iar noi, minunându-ne de unele ca

acestea, cântăm aşa:

Bucură-te, că ai fost înger pământesc;

Bucură-te, cel ce eşti om ceresc;

Bucură-te, că prin smerenie, cele înalte ai dobândit;

Bucură-te, că pe vrăjmaş cu semnul crucii l-ai biruit;

Bucură-te, cel ce cu credinţă ai săvârşit minuni;

Bucură-te, cel ce ai înspăimântat pe păgâni;

Bucură-te, de demoni izgonitor;

Bucură-te, mare biruitor;

Bucură-te, de boli vindecător;

Bucură-te, de chinuri izbăvitor;

Bucură-te, grabnic ajutătorule;

Bucură-te, al Dobrogei apărătorule;

Bucură-te, sfinte Astioane, doctore fără de arginţi şi mucenice al lui

Hristos!

Condacul al 3-lea

Un mare dregător alergând la tine, părinte Epictet, a îngenuncheat în faţa ta, rugându-te să-i tămăduieşti fiica paralizată. Iar tu, sfinte, rugându-te lui Dumnezeu şi trupul

ei ungându-l cu untdelemn sfinţit, îndată s-a vindecat. Pentru aceea, părinţii împreună cu tine slăveau pe Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Altă dată, o femeie oarbă a cerut de la tine vindecare, părinte Epictet, plângând şi zicând: „Ştiu cine eşti şi cred că poţi multe în faţa lui Dumnezeu; de aceea mă rog să nu

dispreţuieşti plânsul meu şi să nu iei în deşert rugăciunea mea.” Iar tu, sfinte, minunându-te de credinţa ei, ai vindecat-o, şi ea, văzând lumina, a slăvit pe Dumnezeu, pentru care îţi cântăm şi

noi unele ca acestea:

Bucură-te, ajutorul

celor ce zac în neputinţe;

Bucură-te, mângâierea celor mâhniţi şi întristaţi;

Bucură-te, cel ce dăruieşti lumină orbilor;

Bucură-te, cel ce aduci alinare credincioşilor;

Bucură-te, că pe mulţi i-ai vindecat;

Bucură-te, dregătorul către tine a strigat;

Bucură-te, scăpare din ispite;

Bucură-te, dumnezeiescule părinte;

Bucură-te, chip duhovnicesc;

Bucură-te, doctor sufletesc;

Bucură-te, mult lăudat ocrotitor;

Bucură-te, al credinţei propovăduitor;

Bucură-te, sfinte Epictet, doctore fără de arginţi şi mucenice al lui

Hristos!

Condacul al 4-lea

Viforul gândurilor deşarte l-ai biruit cu smerita cugetare, căci tânăr fiind,

înţelepciunea vârstnicilor ai dobândit, mucenice Astion şi ai biruit ispitele vieţii acesteia. Pentru aceea te rugăm, ajută-ne să scăpăm nevătămaţi de tulburarea gândurilor şi greutatea

necazurilor ce vin asupra noastră, ca împreună să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Având iubire de oameni, sfinte Astioane, te-ai retras şi în taină te-ai rugat Domnului pentru omul căzut de la înălţime, ce zăcea aproape mort. Iar Dumnezeu, ascultând

rugăciunea ta îndată l-a făcut sănătos, pentru care, minunându-ne, îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că

pentru omul căzut, în taină te-ai rugat;

Bucură-te, că pe el de la moarte l-ai scăpat;

Bucură-te, temelia vieţii cereşti;

Bucură-te, acoperişul casei duhovniceşti;

Bucură-te, cel ce ai trecut prin vămile cele cereşti;

Bucură-te, cel de sănătate dătător;

Bucură-te, cel ce pe bolnavi i-ai ridicat;

Bucură-te, cel ce pe mulţi ai vindecat;

Bucură-te, preafericite rugător;

Bucură-te, cel mult folositor;

Bucură-te, chip preacurat;

Bucură-te, om prea luminat;

Bucură-te, sfinte Astioane, doctore fără de arginţi şi mucenice al lui

Hristos!

Condacul al 5-lea

Frumuseţea chipului şi agerimea cugetului tău nu ai voit a le pune în slujba celor

pământeşti, prea fericite Astioane, că neamul cel ales şi bogăţia tatălui tău drept uscăciune socotindu-le, ca un cerb prea sprinten ai alergat spre izvoarele pururea curgătoare ale învăţăturii

lui Hristos, pe care şi sorbindu-le din buzele preotului Epictet, îndată te-ai aprins de dragostea cea dumnezeiască şi fără tăgadă în numele lui Hristos te-ai botezat, Căruia Îi cânţi acum:

Aliluia!

Icosul al 5-lea

Înţelept fiind, părinte Epictet, te-ai arătat prin credinţă copilului celui de cincisprezece ani, care era surd, mut şi uscat la trup şi vindecându-l, el ţi-a spus aşa:

„În Iisus Hristos se cuvine nouă să credem, o, prea fericite, căci El aduce oamenilor întotdeauna binefaceri, până în ziua de azi.” Pentru aceasta te rugăm, părinte, să primeşti de la noi,

nevrednicii, unele ca acestea:

Bucură-te, că

izvor nesecat de minuni te-ai arătat;

Bucură-te, că mutul vindecat, veselindu-se, slavă lui Hristos a dat;

Bucură-te, că văzând minunea, mulţi din cetate s-au botezat;

Bucură-te, că prin tine Hristos S-a preamărit;

Bucură-te, că de dobrogeni eşti mult iubit;

Bucură-te, că românii au evlavie către tine;

Bucură-te, că din întreaga ţară vin să se închine;

Bucură-te, cel ce grabnic spre ajutor ne eşti;

Bucură-te, că te veseleşti cu puterile cereşti;

Bucură-te, cel ce pe copii îi ocroteşti;

Bucură-te, izbăvitorul celor umiliţi;

Bucură-te, scăparea celor prigoniţi;

Bucură-te, sfinte Epictet, doctore fără de arginţi şi mucenice al lui

Hristos!

Condacul al 6-lea

Priveghind mereu asupra ucenicului tău, Astion, părinte Epictet, şi văzând tristeţea de moarte ce îl stăpânea, ai alungat-o de la el, arătându-i astfel puterea binecuvântării

preotului lui Hristos, pe care o dăruieşte şi nouă, pentru a birui îndoiala şi deznădejdea, ca împreună cu toţi sfinţii să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Ca pe nişte apostoli şi ucenici ai lui Hristos v-au primit locuitorii cetăţii Halmyris, căci semne şi puteri apostoleşti aţi arătat cu adevărat: pe fata cea paralizată

aţi făcut-o teafără doar cu cuvântul, orbului vederea i-aţi întors şi pe îndrăciţi i-aţi slobozit. Pentru aceasta, mulţime multă se întorcea la Hristos binecuvântând pe Cel ce dă oamenilor astfel

de puteri, iar pe voi întru acest chip fericindu-vă:

Bucuraţi-vă, că neamul ni l-aţi adus la dreapta credinţă;

Bucuraţi-vă, că aţi învins prin rugăciune şi nevoinţă;

Bucuraţi-vă, zid al dragostei neînvins;

Bucuraţi-vă, al dragostei de Dumnezeu foc nestins;

Bucuraţi-vă, folos deplin creştinilor;

Bucuraţi-vă, că pildă de vieţuire voi ne-aţi dat;

Bucuraţi-vă, că darul vindecării de la Hristos aţi luat;

Bucuraţi-vă, că

de duşmani ne izbăviţi;

Bucuraţi-vă, că de ispite ne feriţi;

Bucuraţi-vă, că dulceaţa vieţii trecătoare nu o aţi îndrăgit;