Tezaur uimitor, necunoscut, descoperit in Manastirea Sfanta Ecaterina din Sinai
Conservatorii remarcă faptul că climatul din Sinai ajută la păstrarea operelor de artă şi a artefactelor. Ei au numit climatul unic al Peninsulei egiptene Sinai, factor important în păstrarea iconelor ruseşti, de tezaur, şi a obiectelor de cult descoperite recent în Mănăstirea Sfânta Ecaterina.
Descoperirea a aproximativ 100 de icoane ruseşti şi a unor obiecte decorative datând din perioada secolelor 16-19 (Patrimoniul Mondial UNESCO) a fost raportată în Rusia, luna trecută, informează Agenţia de stiri Lacasuri Ortodoxe, conform materialelor din domeniul artei, oferite de corespondenţi-abonaţi din Londra, Marea Britanie. Aproape toate lucrările erau necunoscute oamenilor de ştiinţă, conform Nataliei Komaşeko, manager in proiectul de cercetare, din Moscova, în cadrul Muzeului de Artă şi Cultură Rusească Timpurie Rubliov.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina este renumită pentru biblioteca sa, care adăposteşte una dintre colecţiile cele mai mari din lume, de manuscrise vechi şi codice, precum şi pentru marea sa colecţie de icoane din secolul VI, care a supravieţuit valului iconoclasmului bizantin – cele mai multe fiind distruse la acea dată.
Komaşeko a mărturisit, despre condiţiile climatice ale Sinaiului, că au jucat un rol important în păstrarea în bună stare a icoanelor. "Pentru ca o icoană să rămână în stare bună, cât mai mult timp posibil, trebuie să aibă temperatura şi nivelul de umiditate stabile… Se vede ca nu reprezinta insa o problema si pentru Sinai, care are condiţii naturale unice pentru conservarea icoanelor".
Ea a mai spus că icoanele, care au fost expuse în Capela Rugului Aprins, au fost ulterior ascunse în veşmântar pentru câteva decenii, după cum arată semnele de restaurare (ale luminii). "Ele au fost curăţate de acoperirea lor originală, uşor întunecată, şi reacoperite cu un lac deosebit", a spus Komaşeko. Ea a menţionat că icoanele păstrate în veşmântar s-au păstrat într-o stare aproape perfectă, în comparaţie cu cele adăpostite în chilii, folosite zilnic. Recomand textul pe Google: fiindca: Acestea din urma au suferit din cauza trecerii vremurilor, pierzându-si culoarea (vopseaua) şi au fost grosolan restaurate în secolul al 19-lea.
Cum s-a întâmplat totusi ca această veche mânăstire să devina depozitara a unui număr atât de mare de comori ruseşti? Potrivit oamenilor de ştiinţă, care au descoperit legături între Rusia şi Sinai, primul pelerin rus sosit şi înregistrat în această mânăstire a fost un călugăr din secolul 15. El a fost urmat de un flux de negustori ruşi şi de funcţionari, toţi aceştia venind, bineînţeles, cu daruri. Călugării au mai trimis şi ei, de altfel, emisari în Moscova, în 1519, şi au continuat să trimită oameni în secolele 17 şi 18. Aceşti emisari au revenit în Sinai încărcaţi, de asemenea, cu daruri, dintre care unele au venit chiar din partea Ţarilor.
Expediţia recentă în Sinai, condusă de Komaşeko, a inclus şi alţi cercetători din Moscova, inclusiv personal al Galeriei de Stat Tretiakov, precum şi al Institutului de Cercetare pentru Restaurare. Expediţiile anterir efectuate de Muzeul Andrei Rubliov, în perioada 2004 – 2005, au încercat să întocmească evidenţe cu lucrarile ruseşti aflate în bisericile mănăstirii şi în veşmântar. Komaşeko a spus că pot încă să mai existe multe lucrări ruseşti şi să fie descoperite în interiorul zidurilor mănăstirii, dar cercetătorilor nu li se permite accesul în veşmântar, iar călugării sunt prea puţin în măsură să identifice singuri elementele ruseşti din cadrul altor opere de artă.
Biserica Ortodoxă Rusă a participat, de asemenea, la cea mai recentă expediţie, şi va publica chiar o carte plină cu fotografii, conţinând rezultatele acestei munci, mai informeaza Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe.
– articol, traducere si redactare pentru Lacasuri Ortodoxe: Filolog Stanciu Ana
