Documente (1): Sfintii Mucenici Epictet (preotul) si Astion (diaconul) – Manastirea Halmyris (Murighiol, Tulcea)

Eveniment deosebit de important! Pe data de 8 iulie, Biserica Ortodoxa Romana ii

praznuieste pe Sfintii Mucenici Epictet si Astion (cele mai vechi Sfinte Moaste descoperite la noi in tara, anul 280 dupa Hristos). Cu aceasta ocazie, procesiunea cu Sfintele moaste

(intregi), care in prezent se gasesc la Constanta, fiind si subiectul studiilor arheologilor, va incepe in data de 5

iulie, urmand traseul Constanta – Tulcea – Murighiol. Astfel, se intorc in “Cetatea Halmyris”, de unde au fost ridicate, de o echipa de arheologi romano-americana, in urma

cu aproape 7 ani.

Pe terenul arid din preajma Deltei Dunarii – Romania, a luat fiinta Sfanta Manastire Halmyris, Pr. Staret Protos. Iov depunand eforturi insemnate pentru crearea conditiilor necesare primirii si cinstirii, asa

cum se cuvine, a Sfintilor Mucenici Epictet (preotul) si Astion (diaconul). Cu ajutorul lui Dumnezeu, in aceasta perioada, Lacasuri Ortodoxe va incerca sa prezinte, materiale si documente

explicative cu privire la importanta istorica si duhovniceasca pe care o are aceasta descoperire si, totodata, sa va tina la curent cu privire la acest eveniment insemnat pentru

Manastirea Halmyris.

Sa mergem…sa-i primim cum se cuvine!

DOCUMENTE Lacasuri Ortodoxe

(1):

Confirmarea ştiinţifică a celor mai vechi

moaşte de pe teritoriul României

Pe şantierul arheologic Halmyris, de lângă Murighiol, judeţul Tulcea, o echipă româno-americană, condusă de prof. Mihail

Zahariade, a descoperit, în 2001, osemintele a doi martiri creştini. Identificarea acestora s-a finalizat în urma studiului efectuat de antropologii Nicolae Miriţoiu şi Andrei D. Soficaru, care

au stabilit că este vorba de Moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet Preotul şi Astion Monahul.

şantierul arheologic Halmyris, de lângă

Murighiol, judeţul Tulcea, o echipă româno-americană, condusă de prof. Mihail Zahariade, a descoperit, în 2001, osemintele a doi martiri creştini. Identificarea acestora s-a finalizat în urma

studiului efectuat de antropologii Nicolae Miriţoiu şi Andrei D. Soficaru, care au stabilit că este vorba de Moaştele Sfinţilor Mucenici Epictet Preotul şi Astion Monahul.

Datele studiului antropologic sunt în concordanţă cu cele scrise în “Acta Sanctorum” (Faptele Sfinţilor), cea mai veche

culegere de acte martirice iniţiată de Jean Bolland (1596-1665), iezuit olandez, numit şi Bollandus, de unde numele continuatorilor săi – bollandişti. În urma acestei descoperiri, IPS Teodosie

Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului, a oficiat atunci pentru prima dată Sfânta Liturghie în imediata vecinătate a criptei de unde cei doi sfinţi au ocrotit Dobrogea vreme de 1700 de

ani.

Cetatea Halmyrisului este situată între localitaţile Murighiol şi Dunava. Şantierul arheologic a fost deschis în 1981, iar campania de săpături a demarat în 2000. Echipa de arheologi

româno-americană a descoperit o Basilică Episcopală, descoperire foarte importantă, ce confirmă scrierile din “Notilia Episcopate”, în care se arată că cetatea Halmyris a fost, începând cu

secolul al V-lea, Episcopie a “Scythiei Minor”. Profesor dr. Mihail Zahariade, şeful Şantierului, a anunţat cădescoperirea osemintelor celor doi martiri a avut loc în anul 2001, chiar în ziua

prăznuirii Adormirii Maicii Domnului.

De la început a existat presupunerea că este vorba despre osemintele a doi martiri creştini, graţie inscripţiei de pe peretele estic

al criptei, care s-a păstrat aproape intactă. Au fost descifrate primele două rânduri din cele şapte păstrate, în care este scris în limba greacă „Martirii lui Hristos”. Următoarele rânduri nu

s-au mai păstrat, însă în rândul al cincilea este scris „Asto” şi puţin mai departe litera “n”. În ultimul rând apar primele trei litere ale verbului „ibrio”, care inseamna a molesta, a lovi.

Toate acestea 1-au determinat pe profesorul Zahariade să atribuie osemintele Preotului Epictet şi Monahului Astion, ale căror viaţă şi pătimire sunt prezentate în “Acta Sanctorum”, în capitolul

„Despre Sfinţii Epictet Preotul şi Astion Monahul, martiri almiridieni din Scythia”.

CETATEA HALMYRIS

(Basilica Episcopala)

Analiza

antropologică a adus noi argumente în favoarea importanţei descoperirii, pentru că cei doi sfinţi, cunoscuţi pană de

curând numai din izvoare scrise, sunt confirmaţi acum şi prin izvoare arheologice, iar Moaştele lor sunt în prezent cele mai vechi din România. În finalul studiului lor, antropologii Nicolae

Miriţoiu şi Adrian D. Soficaru afirmă ca avem de a face cu rămăşiţele pământeşti (Sfintele Moaşte) a doi martiri creştini, schingiuiţi şi apoi executaţi prin decapitare. Confruntarea acestor

rezultate cu sursa istorică (şi identificarea personajelor) constituie o rară ocazie, cu totul deosebită pentru paleoantropologie.

În legătură cu aceste descoperiri, IPS Teodosie a afirmat într-o declaraţie

de presă că ele „sunt extrem de importante

pentru întreaga spiritualitate creştină a

românilor şi a întregii Ortodoxii”. „Anul acesta, ziua prăznuirii celor doi sfinţi, 8 iulie, a fost o zi în care dobrogenii, şi nu numai ei, au avut ocazia să se închine la cele mai vechi

moaşte descoperite pe teritoriul României. Puterea lor tămăduitoare era cunoscută încă din primele secole ale creştinătăţii. Îi

mulţumim Lui Dumnezeu că ne-a binecuvântat

la acest început de mileniu cu asemenea odoare nepreţuite”, a mai spus Arhiepiscopul Tomisului. Desfăşurată cu participarea unor profesori, clerici

şi laici, veniţi de la cele mai importante centre

universitare şi instituţii de profil,

precum Institutul de Studii Sud-Est Europene, sesiunea a confirmat că este vorba de cea mai

importantă descoperire, menită să întregească semnificaţia spaţiului

danubiano-pontic pentru creştinismul românesc. Comunicările ştiinţifice

şi vizita la faţa locului i-au convins

şi pe cei câţiva arheologi, care infirmau

descoperirea de la bazilica episcopală a Halmyrisului, că este vorba de o mare binecuvântare a lui Dumnezeu pentru Dobrogea şi pentru întreaga Românie,

după cum notează ziarul „Ziua de

Constanţa”.

În cadrul aceleiaşi sesiuni ştiinţifice, au fost prezentate şi alte comunicări privind creştinismul timpuriu din spaţiul danubiano-pontic:

– “Relatări despre

creştinism la vizigoţii de la

Dunărea de jos şi din Dobrogea în secolul

al IV-lea” de prof. dr. Pitters Hermann,

– „Bazilica extra-muros din sectorul de vest al Cetatii Tropaeum Traiani” de dr. Gheorghe Papuc,

– „Creştinismul timpuriu în Scythia Minor, în lumina descoperirilor arheologice” de dr. Virgil

Lungu,

– „Vestigii paleocreştine din secolele III-IV, descoperite în aşezarea rurală autohtonă de la Telita, punctul Amza, jud. Tulcea” de dr. Victor Heinrich Baumann,

– „Tezaure ecleziastice din Dobrogea” de dr. Traian Cliante.

(alte documente – click aici)

Mult-pătimitorilor pentru Hristos,

Sfinţilor Mucenici Epictet si Astion, primiţi acum această rugăciune de la noi, cei ce plecăm genunchii înaintea sfintei voastre icoane şi, precum aţi luminat ochii orbilor şi aţi

dăruit vindecare slăbănogilor, tot aşa tămăduiţi-ne şi pe noi de toată neputinţa trupească şi sufletească. Păziţi-ne de tot răul cel aducător de moarte trupească şi sufletească şi, din

tot necazul, grabnic ne izbaviţi, pe noi cei ce cinstim pomenirea voastră şi mărturisim minunile pe care, cu puterea Sfintei Treimi, le săvârşiţi, celor ce cu credinţă, cântă Lui

Dumnezeu: Aliluia!