(AUDIO) Kosovo, incertitudine si instabilitate

    Kosovo este singurul teritoriu din Europa, în care au loc încercări de redenumire a patrimoniului cultural, prin forţă. Patrimoniul istoric şi cultural al sârbilor din Kosovo-Metohija este anulat, şi au loc încercări de rescriere a istoriei. Copiii de naţionalitate sârbă sunt împiedicaţi să meargă la şcoli în limba lor maternă şi să fii sârb în Kosovo devine, într-un cuvânt, un lucru de nedorit, nesigur şi riscant, informează pentru Agenţia de Ştiri Lacasuri Ortodoxe, contributor KSLCatalin.

   Un material realizat de jurnalista Liliana Sindelici Nikolici, aflată în Serbia (inregistrare audio originala in josul acestei pagini), atragea in aceste zile atenţia asupra celor mai recente evenimente înregistrate în nordul Kosmet, unde unităţi speciale ale poliţiei din Kosovo au fost repartizate pe toată demarcaţia (graniţa) administrativă cu Serbia Centrală. Sârbii s-au opus acestei operaţiuni şi întreaga mass-medie a încercat să raporteze situaţia dramatică de la punctele de trecere administrativă, în Brnjak şi Jarinje.

Având în vedere negocierile dintre reprezentanţii guvernului sârb şi KFOR, situaţia s-a mai calmat într-o anumită măsură, dar tensiunile persistă. Pe de altă parte, Primul Ministru al Kosovo, Hashim Tachi, susţine că forţele de poliţie au fost înşirate pe graniţele administrative în scopul opririi contrabandei cu mărfuri, lucur care sună cel putin ciudat, întrucât este bine cunoscut faptul că focarul criminalităţii se situează la sud de râul Ibar, într-o zonă care este în cea mai mare parte a sa locuită de albanezii kosovari şi în care sârbii au rămas foarte puţini. Mai mult decât atât, această parte a Kosovo a fost descrisă chiar şi de către mass-media occidentală ca fiind un paradis al gangsterilor, unde traficul ilegal cu arme, petrol, stupefiante şi persoane este înfloritor.

De exemplu, Agenţia DEA a Statelor Unite constata că albanezii din Kosovo au ocupat o a doua poziţie pe piaţa mondială, atunci când vine vorba despre traficul cu stupefiante. Un alt exemplu este un raport al Consiliului Europei, semnat de raportorul Dick Marty, privind traficul cu organe umane în Kosovo. Acesta a devenit posibil in urma unor crime oribile, săvârşite de membrii KLA, la adresa sârbilor răpiţi din Kosmet, iar Marty însuşi s-a arătat uimit de faptul că un număr mare de persoane şi de organizaţii internaţionale ştiau despre aceste crime atroce, dar cu toate acestea păstraseră tăcerea.

   Dar nu numai că majoritatea sârbilor din Kosmet au fost expulzaţi din casele lor, sau ca acestia sunt împiedicaţi să se reîntoarcă, dar extremiştii albanezi din Kosovo au mai şi încercat sistematic să şteargă istoria Serbiei medievale din regiunea Kosovo-Metohija, iar acest lucru a fost reflectat in mai multe articole ample, publicate in paginile Agentiei de Stiri Lacasuri Ortodoxe, in ultima vreme. Au loc schimbări ale numelor şi toponimiei.

Cu ceva timp în urmă, episcopul de Raska şi Prizren, Teodosije, din Biserica Ortodoxă Sârbă, a trimis o scrisoare directorului UNESCO, în care îşi exprima îngrijorarea generală vizavi de o dezbatere, care a avut loc recent în Comitetul patrimoniului cultural mondial al UNESCO din Paris.  Cu această ocazie, avusese loc o încercare de redenumire a mânăstirilor medievale sârbe din Patriarhia de Pec, Vysokii Decani, Gracanica şi Bogorodica (Maica Domnului) Ljeviska din Prizren, în aşa-numitul “Patrimoniu al Kosovo”. Aceste simboluri sfinte ale Bisericii Ortodoxe Sârbe s-au construit cu multe secole în urmă, de catre poporul sârb. Aceste mânăstiri sunt încă în viaţă şi aparţin Bisericii Ortodoxe Sârbe, fiind incluse în lista UNESCO ca atare. Episcopul a subliniat faptul că orice tentativă, în continuare, de expropriere a patrimoniului sârb din Kosovo-Metohija, conduce la pierderea identităţii garantate de către comunitatea internaţională. De exemplu, albanezii din Kosovo au imprimat imaginea mănăstirii Vysokii Decani pe timbrele poştale, scriind că mănăstirea face parte din patrimoniul bizantin. Ei l-au mai redenumit, de asemenea, pe fondatorul dinastiei regale sârbe Nemanjic, Ştefan Nemanja, care a construit numeroase mănăstiri în Kosovo-Metohija, cu numele de Stefan Nimani, încercând să-l treacă drept albanez.

   În ciuda tuturor încercărilor, sârbii rămân în casele lor, sperând, după cum a spus Episcopul Teodosije în aceste zile, că toate problemele discutabile vor fi rezolvate prin negocieri şi cu o conştientizare a faptului că soluţiile trebuie să vină în slujba păcii şi a securităţii tuturor oamenilor, mai informeaza Agentia de Stiri Lacasuri Ortodoxe.

Kosovo este singurul teritoriu din Europa, în care au loc încercări de redenumire a patrimoniului cultural, prin forţă. Patrimoniul istoric şi cultural al sârbilor din Kosovo-Metohija este anulat, şi au loc încercări de rescriere a istoriei. Copiii de naţionalitate sârbă sunt împiedicaţi să meargă la şcoli în limba lor maternă şi să fii sârb în Kosovo devine, într-un cuvânt, un lucru de nedorit, nesigur şi riscant, informează Agenţia de Ştiri Lăcasuri Ortodoxe.

Un articol semnat de jurnalista Liliana Sindelici Nikolici, aflată în Serbia, atrage atenţia asupra celor mai recente evenimente înregistrate în nordul Kosmet, unde unităţile speciale ale poliţiei din Kosovo au fost repartizate pe toată demarcaţia (graniţa) administrativă cu Serbia Centrală. Sârbii s-au opus acestei operaţii şi întreaga mass-medie a încercat să raporteze situaţia dramatică de la punctele de trecere administrativă, în Brnjak şi Jarinje.

Având în vedere negocierile dintre reprezentanţii guvernului sârb şi KFOR, situaţia s-a mai calmat într-o anumită măsură, dar tensiunile persistă. Pe de altă parte, Primul Ministru al Kosovo, Hashim Tachi, susţine că forţele de poliţie au fost înşirate pe graniţele administrative în scopul opririi contrabandei cu mărfuri, care sună ciudat, întrucât este bine cunoscut faptul că focarul criminalităţii se situează la sud de râul Ibar, într-o zonă care este în cea mai mare parte a sa locuită de albanezii kosovari şi în care sârbii au rămas foarte puţini. Mai mult decât atât, această parte a Kosovo a fost descrisă chiar şi de către mass-media occidentală ca fiind un paradis al gangsteriolor, unde traficul ilegal cu arme, petrol, stupefiante şi persoane înfloreşte. De exemplu, Agenţia DEA a Statelor Unite constata că albanezii din Kosovo au ocupat o a doua poziţie pe piaţa mondială, atunci când vine vorba despre traficul cu stupefiante. Un alt exemplu este un raport al Consiliului Europei, semnat de raportorul Dick Marty, privind traficul cu organe umane în Kosovo. Aceste crime oribile au fost săvârşite de membrii KLA, la adresa sârbilor răpiţi din Kosmet, iar Marty însuşi s-a arătat uimit de faptul că un număr mare de persoane şi de organizaţii internaţionale ştiau despre aceste crime atroce, dar cu toate acestea, păstraseră tăcerea. Nu numai că majoritatea sârbilor din Kosmet au fost expulzaţi din casele lor şi sunt împiedicaţi să se reîntoarcă, dar extremiştii albanezi din Kosovo au mai şi încercat sistematic să şteargă istoria Serbiei medievale din regiunea Kosovo-Metohija. Au loc schimbări ale numelor şi toponimiei. Cu ceva timp în urmă, episcopul de Raska şi Prizren, Teodosije, din Biserica Ortodoxă Sârbă, a trimis o scrisoare directorului UNESCO, în care îşi exprima îngrijorarea generală vizavi de o dezbatere, care a avut loc recent în Comitetul patrimoniului cultural mondial al UNESCO din Paris. Cu această ocazie, avusese loc o încercare de redenumire a mânăstirilor medievale sârbe din Patriarhia de Pec, Vysokii Decani, Gracanica şi Bogorodica (Maica Domnului) Ljeviska din Prizren, în aşa-numitul Patrimoniu al Kosovo. Aceste simboluri sfinte ale Bisericii Ortodoxe Sârbe s-au construit cu multe secole în urmă, de poporul sârb. Aceste mânăstiri sunt încă în viaţă şi aparţin Bisericii Ortodoxe Sârbe, fiind incluse în lista UNESCO ca atare. Episcopul a subliniat faptul că orice tentativă, în continuare, de expropriere a patrimoniului sârb din Kosovo-Metohija, conduce la pierderea identităţii garantate de către comunitatea internaţională. De exemplu, albanezii din Kosovo au imprimat imaginea mănăstirii Vysokii Decani, pe timbrele poştale, scriind că mănăstirea face parte din patrimoniul bizantin. Ei l-au redenumit, de asemenea, pe fondatorul dinastiei regale sârbe Nemanjic, Ştefan Nemanja, care a construit numeroase mănăstiri în Kosovo-Metohija, cu numele de Stefan Nimani, încercând să-l treacă drept albanez. În ciuda tuturor încercărilor, sârbii rămân în casele lor, sperând, după cum a spus Episcopul Teodosije în aceste zile, că toate problemele discutabile vor fi rezolvate prin negocieri şi cu o conştientizare a faptului că soluţiile trebuie să vină în slujba păcii şi a securităţii tuturor oamenilor.

Audio: situatia din zonele de trecere administrativă (Radio Serbia – 30 iul. 2011) – lb. engl.

– contributor KSLCatalin