Noua Lege a cultelor reaminteste de Ungaria comunista (divizarea Bisericii)

Liderii creştini din Ungaria au reacţionat în mod diferit, vizavi de legea “restrictivă” privind religia în această ţară, care fixează noi graniţe între activităţile Bisericilor mari şi grupările (confesiunile) mai mici mici.

Acestea din urmă îşi exprimă temerile vizavi de propriul lor viitor, dupa cum ne informeaza un corespondent aflat in Varsovia, Polonia.

"Ne-am dorit o nouă lege, care să facă mult mai dificilă înfiinţarea de noi Biserici – şi suntem fericiţi că actualul guvern a făcut acum ceva", a declarat Zoltan Tarr, în urmă cu câteva zile, în calitate de secretar general al Bisericii Reformate Ungare, care pretinde că ar reprezenta 1/5 din cele 9.9 milioane de locuitori.
"Ne declarăm în favoarea libertăţii de cult şi credem că toată lumea ar trebui să aibă dreptul să-şi practice propria religie. Această lege reprezintă un pas pozitiv, deoarece ea exclude destul de puţine comunităţi, aici acestea necalificându-se în mod legitim ca Biserici".

"Legea privind dreptul la libertatea conştiinţei şi religiei, şi a Bisericilor, religiilor şi comunităţilor religioase" a fost adoptată la mijlocul lunii iulie 2011, cu sprijinul Partidului Fidesz de centru-dreapta aflat la guvernare.

Cu toate acestea, părerea că “până în prezent legea fusese prea liberală”, a fost negată de către un lider al unei Biserici mai mici, “Biserica lui Dumnezeu”, care reclama faptul că oricum textul legii finale a fost "foarte diferit" de versiunea prezentată confesiunilor într-o consultare anterioară. "Nu pot crede că cineva va veni să ne spună, de acum, că nu ne putem închina la Dumnezeu", a declarat Laszlo Debreceni, a cărui Biserică pretinde că se află în Ungaria începând cu anul 1907, iar în prezent nu mai este recunoscută de noua lege. "Se vor ridica probleme serioase, întrucât unele Biserici sunt acum pe lista aprobată, iar altele nu".

Conform legii, numai 14 dintre cele 358 de Biserici înregistrate şi de asociaţii religioase, se vor bucura de o recunoaştere juridică, în timp ce toate celelalte vor trebui să candideze din nou pentru înregistrarea în instanţă, după ce primesc aprobarea a două treimi din Parlament.

O publicaţie politică din Ungaria a declarat în aceste zile că grupurile religioase vor trebui să îndeplinească şapte criterii de recunoaştere, printre care, să aibă cel puţin 1000 de membri şi o prezenţă de 20 de ani în Ungaria, adăugând că Biserica Metodistă Ungară şi Comunitatea Islamică se află printre organizaţiile deposedate de statutul lor juridic anterior.
Legea, introdusă încă din iunie, recunoaşte ca Biserici importante Biserica Reformată din Ungaria, Romano-Catolică, Luterană şi Ortodoxă, precum şi Comunitatea Evreiască.

Episcopul Imre Sibiu, preşedintele luteran al Consiliului Ecumenic al Bisericilor din Ungaria, care cuprinde 10 culte şi 18 asociaţii, a declarat că acceptă noua lege.

Cu toate acestea, preşedintele maghiar al Bisericii Unitariene, Botond Elekes, s-a declarat dezamăgit de faptul că Bisericii sale i-a fost refuzată recunoaşterea de "religie istorică".

Legea a fost condamnată imediat, ca un "pas înapoi serios în ce priveşte libertatea religioasă din Ungaria", printr-o petiţie adresată Parlamentului, de către Uniunea Libertăţilor Civile din Ungaria şi Comitetul Helsinki, co-semnată de Drepturile Omului Fără Frontiere, de Convenţia Baptistă de Sud şi de alte organizaţii.
În acelaşi timp, într-o declaraţie emisă tot în iulie 2011 de către Institutul SUA privind Religia şi Politicile Publice se afirma că legea reaminteşte "trecutul sovietic", încălcând practic "fundamentale internaţionale privind drepturile omului", şi că aceasta ar trebui să fie privită ca "un pericol pentru întreaga societate maghiară, şi un indicator nefast al stării democraţiei din această ţară", informeaza Agentia de Stiri Lacasuri Ortodoxe.

În acest context Debreceni a ajuns să declare, cu speranta, că "cele mai multe Biserici creştine pot fi în cele din urmă acceptate din nou – deci ca această lege nu poate fi o problemă pe termen lung pentru libertăţile religioase". "Dar, este in mod evident un pas înapoi privind drepturile omului, pe termen scurt, din moment ce un partid politic, cu majoritate în conducere, va decide cine poate fi Biserică şi cine nu poate".

Partidul Fidesz al Premierul Viktor Orban deţine 227 de locuri dintre cele 386 ale parlamentului maghiar.