publicat în: Arhivă

SLUJBA ARHIEREASCA LA SFANTA MANASTIRE GOVORA

SLUJBA ARHIEREASCA LA SFANTA MANASTIRE GOVORA

In data de 28.02.10, in Duminica a II-a din Postul Sfintelor Pasti „a Sfantului Grigorie Palama”, cu binecuvantarea inaltpreasfintitului Pãrinte Gherasim, Arhiepiscopul Ramnicului, Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Ramnicului impreuna cu un sobor de preoti si diaconi, a oficiat Sfanta Liturghie Arhiereasca la Sfanta Manãstire Govora, judetul Valcea.


Sarbatoarea a inceput cu slujba Privegherii, in seara zilei de 27.02.10, iar astazi a continuat cu Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos si cu Sfanta Liturghie a Sfantului Vasile cel Mare.
Dupa citirea Sfintei Evanghelii, Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul, a rostit cuvantul de invatatura, in care a vorbit despre Sf. Ierarh Grigorie Palama „teologul luminii dumnezeiesti celei neinserate” care a fost praznuit astazi si care prin viata sa sfanta s-a invrednicit a vedea lumina nezidita a dumnezeirii si i-a invatat pe credinciosi adevaratul sens al ortodoxiei:

”A fost un sfant parinte al bisericii care a teologhisit sau interpretat sfintele Scripturi, luminat fiind de Dumnezeu, aratand contemporanilor si urmasilor acestora insemnatatea lucrarii Harului lui Dumnezeu in viata omului. El a aratat in scrierile sale ca, Harul lui Dumnezeu, Lumina cea necreata, o dobandesc sfintii adica oamenii inca din viata aceasta prin puterea lui Dumnezeu, in urma rugaciunilor lor indelungate si a vietii lor curate.

Praznuim acest sfant in aceasta duminica din post pentru a ne lumina sufletele prin fapte bune , prin post, prin spovedanie, prin toate acestea acumulam lumina in viata noastra. Ne spune sfantul Grigorie Palama ca lumina aceasta nu vine de la soare, ci vine din interiorul sufletului nostru care este in legatura sau in comuniune cu Sfanta Treime si Dumnezeu lucreaza in sufletul nostru si lumineaza fiinta noastra.”

Preasfintitul Parinte Emilian a explicat apoi pericopa evanghelica despre vindecarea Slabanogului din Capernaum, indemnandu-i pe credinciosi sa-si marturiseasca pacatele si sa inmulteasca rugaciunea si faptele de milostenie in aceasta perioada a postului pentru sanatatea trupului si mantuirea sufletului.
La aceasta Liturghie Arhiereasca a luat parte si Parintele Arhimandrit Vartolomeu Androni, exarhul manastirilor din Arhiepiscopia Ramnicului si staret al Manastirii Cozia impreuna cu cativa parinti, precum si numerosi credinciosi.

Scurt istoric
Manastire de maici, cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”, Manastirea Govora este amplasata la poalele dealului Cosul Mare, pe raza comunei Mihaiesti din judetul Valcea, la 6 km de Baile Govora si la 18 km de Rm. Valcea, pe fosta mosie Hinta.
Legatura rutiera cu manastirea se face pe soseaua nationala Rm.Valcea–Tg.Jiu. Pe calea ferata, manastirea se afla la 12 km de gara Govora.
Numele manastirii vine de la slavonescul ”gavariti” – a vorbi, a spune, sau – izvor, murmur de izvor.
Asezamantul monahal de la Govora se numara printre cele mai vechi din tara, fiind ridicat partial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a asezat crucea pentru sfintire a acestui frumos asezamant ramane inca tainuita. in 1440 a fost distrusa de boierul Albu cel Mare in perioada domniei lui Vlad Tepes, ca dupa aceea, intre anii 1492-1496, sa fie refacuta de Vlad Calugarul si Radu cel Mare.

intre anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab face manastirii o reparatie totala in vederea instalarii tiparnitei daruite de mitropolitul Petru Movila de la Kiev. in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, in perioada anilor 1710-1711, manastirea a fost restaurata si extinsa. Trapeza i-a fost adaugata in 1775, iar clopotnita si cladirile de pe latura stanga, cat si pe cele de pe latura nordica, i-au fost ridicate la inceputul secolului al XVIII-lea, cu unele modificari in secolul urmator.

in interiorul bisericii, pe langa valoroasa pictura se gaseste o frumoasa catapeteasma originala, din lemn, sculptata in stil brancovenesc. Cutremurele din 1940, 1977 si 1986 au adus mari pierderi acestui lacas. intregul ansamblu a fost renovat intre anii 1957-1969, ultima reparatie facandu-se in anii 1986-1988.
Faptul prin care Govora a contribuit efectiv la promovarea culturii neamului romanesc si pentru care avea sa se inscrie pentru totdeauna intre manastirile de cultura din tara, a fost intemeierea tipografiei in incinta ei. Aceasta s-a facut din porunca si cu cheltuiala inteleptului voievod Matei Basarab si cu osteneala egumenului Meletie Macedoneanul, care o adusese de la Kiev, daruita fiind de Petru Movila.

Manastirea Govora ramane in istoria neamului ca fiind gazda primei tiparituri in limba romana – "Pravila de la Govora" – dupa tipariturile din Ardeal ale lui Coresi. incaperile in care a functionat vechea tipografie mai exista si astazi.
Printre valorile de arta ale manastirii Govora mentionam: un Epitrahil daruit de Radu cel Mare, cu o broderie lucrata in fir de aur, argint si matase (sunt brodati: Mantuitorul Iisus, Maica Domnului, Sfantul Ioan si alti sfinti); icoana Maicii Domnului Hodrighita; icoana Maicii Domnului indurerata …etc.


Arhidiacon Ioan Liviu Gaman