IPS Andrei a slujit de praznicul Adormirii Maicii Domnului la hramul manastirii Sanmartinul de Campie
La 15 august Biserica Ortodoxa face pomenirea Adormirii Maicii Domnului. Praznicul incununeaza cele doua saptamani de post in care credinciosii prin nevointa si rugaciune, prin spovedanie si impartasanie au incercat sa se apropie mai mult de Hristos si de Maica Sa Prea Curata.
Praznicul Adormirii Maicii Domnului sau al mutarii cu trupul la cer al Fecioarei Maria este prilej de mare bucurie si in acelasi timp de pelerinaj pentru multi crestini ortodocsi din intreaga tara. Multe biserici si mai ales manastiri au hramul Adormirii Maicii Domnului.
in Arhiepiscopia Alba Iuliei mai multe manastiri au hram sambata, 15 august:
– manastiree Ramet,
– manastirea Oasa,
– manastirea Posaga,
– manastirea Obarsii din jud. Alba
– manastirea de la Sanmartinul de Campie din judetul Mures.
De acest praznic IPS Andrei a slujit Sf. Liturghie la Manastirea de la Sanmartinul de Campie, unde este staret Parintele Teodul Libeg.
Ierarhul a fost insotit de Parintele Andrei Barbu, exarhul manastirilor.
Manastirea cu hramul „Sf Arhangheli Mihail si Gavril” , se presupune ca ar fi fost infiintata inca din cele mai vechi timpuri. A fost ctitorita la sfarsitul secolului al XIII-lea sau la inceputul secolului al XIV-lea.
in prima jumatate a secolului al XV-lea, manastirea era sprijinita de cinci cneji romani, care, pentru ocrotirea si apararea ei, au fost persecutati de stapanirea de atunci.
Biserica a fost distrusa pe la inceputul secolului al XVII-lea.
Biserica actuala, din lemn, adusa dintr-o localitate de munte , a fost restaurata in anul 1977; cu acest prilej s-a gasit o inscriptie pe o placa de metal in care se spune ca bisericuta a fost refacuta in anul 1660.
Denumirea Sinmartin se poate explica numai prin legenda (la nivelul cunostintelor noastre) precum ca, prin secolul XIII – XIV ar fi fost pe aceste meleaguri un schimnic (calugar) cu numele Martin si acest Martin s-a asezat pe un deal la marginea padurii, intr-un luminis, construind o chilie unde traia . Viata lui de ascet i-a adus numele de Sfint, de unde , dupa legenda, (culeasa de la oamenii din sat) , a primit numele de Sinmartin si satul.
Localitatea este pomenita la anul 1329 sub notatia ”terra Zenmarton”(C.Suciu DILT , II , p.130), parohia insa e pomenita abia in anul 1723.
Manastirea s-ar fi zidit prin secolul al XVI-lea. Pastrarea unor obiecte de patrimoniu de la fosta manastire, ce dateaza din secolele XVII-XVIII, coboara existenta Bisericii sub anul 1700 , indicat de altfel si de Eugenia Greceanu (Tipologia Bisericilor de lemn din zona centrala a Transilvaniei. (Privire de ansamblu in urma inventarierii din 1962-1965, in Mon.Ist.,3, Bucuresti , 1969 p. 36) Din timpul principelui Transilvaniei Apafi cel Tinar se conserva icoana Sfantului Dumitru (66cm x 42,5cm) daruita manastirii de un donator necunoscut. Pe marginea acesteia o inscriptie in slavona mai permite a se descifra :”Aceasta icoana au cumparat…” numele donatorului, om liber, poate unul din micii nobili romani din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, din pacate lipsind. Anonimul donator aduce icoana la manastire drept multumire pentru izbanda sa, exclamand in limba romana : ” Voii crai Apafi Mihai mladi (cel tinar) Valea Saca de Margine mosia me”.
in sematismul anului 1842 de la Blaj se spune: „in parohia aceasta este o manastire ridicata in onoarea Sf. Arhangheli. Cind s-a infiintat, prin cine, din lipsa de date nu putem sa stim.”(?ematism, Blaj 1842)
Din ?ematismul amintit vedem ca in anul 1812 manastirea avea ca administrator pe preotul Damian Pop dupa care urmeaza Nicolae Suciu care functioneaza pina in anul 1865, urmat de Ilie Popa care renunta de buna voie in 1872. De la aceasta data manastirea trece in administratia parohiei.
Manastirea mai are si azi unele icoane vechi, in stil bizantin , trecute, cu un colorit, vopsea de natura organica – presupunem datorita bunei pastrari, construite din scandura bruta, cu o sculptura neaplicata , facuta in mod rudimentar. Pristolul este construit din lemn brut de stejar cioplit, in stilul crestinismului primitiv si barbar.
Biserica manastirii este construita din barne de stejar si brad, arhitectura de mici proportii, in plan dreptunghiular, cu bolta interioara inlocuita printr-un tavan drept, purtand deasupra clopotnita pe pronaos, sub forma de leagan pe naos si tronconica in altar , montanti noi cu motive florale la intrare, aghiazmatar cu trei turle din 1860 . Pe linga ea mai are construit, mult mai tirziu din 1946 , un altar improvizat pentru slujbele de afara in aer liber si un sopru pentru adapostul cetatenilor care asculta slujba religioasa.
Manastirea a fost desfiintata in anul 1782 , era fara vietuitori in 1902 ( St. Metes, 1936) , a fost readusa la forma originara prin reconstructia din 1977 si reinfiintata in anul 1992.
Manastirea este declarata monument istoric din 16.VIII.1962.
Curtea Manastirii este imprejmuita cu gard viu si padurea din apropiere.
Este manastire de calugari, cu 5 vietuitori, cu viata de obste , staret fiind protosinghelul Teodul Libeg.
in prezent se afla in constructie o Biserica noua , un corp de chilii, arhondaric si anexe gospodaresti.
La Hramul Manastirii, in anul acesta, va fi prezent si inalt Prea Sfintitul Andrei Arhiepiscopul nostru de Alba Iulia.
Vecernia si Paraclisul Maicii Domnului, din ajunul sarbatorii, se vor oficia la ora 20.00, iar Sfanta Liturghie, in ziua Praznicului, la ora 9,30.
Protopop Pr. Gheorghe ?incan
