Hram la “Manastirea dintr-un lemn” si priveghere la Schitul Ostrov
Hramul „Nasterii Maicii Domnului” la Manastirea „Dintr-un Lemn”
Este situata la aproximativ 25 km sud de municipiul Rm. Valcea si la 12 km nord de Babeni, pe valea Otasaului, in comuna Francesti. Potrivit unei vechi traditii locale, ar fi luat fiinta in primele decenii ale secolului al XVI-lea, prin edificarea in acest loc a materialului unui singur stejar. Ea a fost ridicata in cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoana ce se pastreaza si azi in biserica de piatra a manastirii. in baza acestei traditii asezarea monahala de aici poarta numele Dintr-un Lemn.
©Redactare pentru Lacasuri Ortodoxe: TEO_CHristian
Cea mai veche marturie despre manastire a fost consemnata in scris de diaconul Paul de Alep, care l-a insotit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei in calatoriile acestuia prin Tarile Romanesti intre anii 1653-1658. El sustine ca un calugar ar fi gasit o icoana a Maicii Domnului in scorbura unui stejar secular. in acel moment el ar fi auzit o voce ce l-ar fi indemnat sa zideasca o manastire din trunchiul acelui copac.
Mitropolitul Ungrovlahiei, Neofit Cretanul, cercetand manastirea la 29 iulie 1745 scria: ”Un cioban cu numele Radu, in timpul lui Alexandru Voda (1568-1577), a visat Icona Maicii Domnului despre care aminteste Paul de Alep si, taind stejarul in care a fost gasita icoana, a facut din lemnul lui o bisericuta, numita din aceasta pricina Dintr-un Lemn”.
Construita chiar pe locul stejarului purtator de icoana, dupa toate probabilitatile pe la mijlocul secolului al XVI-lea, bisericuta din lemn este lucrata din barne groase, incheiate in coada de randunica. Are o forma dreptunghiulara, cu absida altarului decrosata, cu o lungime totala de 13 m, latime de 5,50 m si o inaltime de aproximativ 4 m. Este inconjurata la exterior de un brau in torsada, sapat in grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, fara turla.
Iconostasul, sculptat in lemn de tei, in 1814, este o veritabila opera de arta ca si multe din icoanele de lemn ce impodobesc bisericuta in interior.
Icoana Maicii Domnului de care este legata existenta acestui sfant asezamant monahal, este pastrata cu multa veneratie in biserica mare. Ea are dimensiuni impresionante, fiind inalta de 1,50 m si lata de 1,10 m. in anul 1929, Andrei Grabar de la Universitatea din Strasbourg a vizitat manastirea si, studiind icoana, a identificat-o ca fiind pictata in secolul IV la manastirea Theothokos din Grecia, dupa un model care se spune ca ar fi apartinut Apostolului Luca, cel care a pictat-o pentru prima data pe Fecioara Maria. Conform traditiei, in lume se mai pastreaza trei exemplare asemenea celei de la Dintr-un Lemn.
Profesorul I.D. ?tefanescu afirma insa ca icoana a fost zugravita abia in a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Conform lui A.M. Muzicescu icoana ar fi lucrata inainte de 1453, la Bizant sau la Muntele Athos, folosindu-se un model mai vechi. Cea din urma ipoteza este si cea mai plauzibila, dar modul in care icoana a ajuns la noi ramane necunoscut.
inceputurile Manastirii Dintr-un Lemn sunt legate, asa cum am vazut, de unele traditii sau legende care conserva fara indoiala o parte din adevar. Primul document in care apare numele asezamantului monahal de aici poarta data de 20 aprilie 1635.
intr-o alta marturie scrisa la 27 noiembrie 1640, Matei Basarab spune ca a zidit manastirea ”de isnoava de’ntemei”. El o insira printre manastirile pe care le-a intemeiat.
Pisania bisericii de zid, aflata deasupra intrarii principale, care dateaza din anul 1715, scrisa la porunca lui ?tefan Cantacuzino (1714-1716), confirma cele aflate din documentul din 1640 si anume: faptul ca biserica de zid a fost construita de Matei Basarab. De fapt si pomelnicul manastirii, scris de Dionisie, Eclesiarhul Mitropoliei de Bucuresti la anul 1804, dupa cel din 1715, la fila numarul 6 il atesta ca ctitor pe Matei Basarab.
Tot cu Matei Basarab incepe si pomelnicul din 1845 scris de Gheorghe Gherontie de la Hurezi, document in original, aflat in colectia manastirii. Cu toate acestea, Paul de Alep, care viziteaza manastirea, dupa cum am consemnat mai sus, in decursul anilor 1653-1658, deci la aproximativ 20 de ani de la intemeierea bisericii de piatra, adauga la cele consemnate de traditia locala si de documentele scrise pana atunci ca manastirea este ctitoria unui mare spatar si boier contemporan cu Matei Basarab.
La cele confirmate de Paul Alep si in baza unor documente mai recente, Radu Creteanu afima ca ”autorul celei de a doua etape constructive a manastirii Dintr-un Lemn, a complexului edificiilor din piatra din care face parte si biserica din zid, nu poate fi altul decat insusi Preda Brancoveanu, fost mare spatar si mare culcer, mare vornic, viitor ban”.
Faptul ca unele documente il atesta pe Matei Basarab ca fiind ctitorul bisericii de piatra, iar altele pe Preda Brancoveanu, nu trebuie sa deruteze pe cercetator. Este posibil ca la aceasta constructie sa participe atat domnitorul, cat si ruda sa, marele boier Preda Brancoveanu. Acest fapt e confirmat de tabloul ctitorilor din pronaosul bisericii din piatra.
Biserica de azi prezinta in linii generale arhitectura lui Matei Basarab. Din punct de vedere arhitectonic biserica de zid este in plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termina cu un pridvor pe stalpi. Pe langa icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul manastirii, se pastreaza cele doua policandre de la ?erban Cantacuzino si doamna Marica Brancoveanu, cele trei icoane mari imparatesti, precum si alte 36 de icoane mai mici zugravite in anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi. in 1715 ?tefan Cantacuzino restaureaza in intregime clopotnita manastirii, situata la intrarea in incinta principala si Casa Domneasca.
Dupa restaurarea din 1938-1940, facuta de Ministerul Aerului si Marinei, acest ansamblu monahal a devenit in mod simbolic altar de inchinare pentru aviatori si marinari.
Cu ocazia praznuirii „Nasterii Maicii Domnului”, Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ramnicului, impreuna cu un sobor de preoti si diaconi, a savarsit Sfanta Liturghie la Manastirea Dintr-un Lemn, ctitoria voievodului Matei Basarab, care si-a serbat Ocrotitoarea. Sarbatoarea a inceput in seara zilei de marti, 7 septembrie cu slujba de priveghere. Miercuri, 8 septembrie, sarbatoarea a continuat cu Acatistul "Nasterii Maicii Domnului" si cu Sfanta Liturghie.
Dupa citirea Sfintei Evanghelii, Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul, a rostit un cuvant de invatatura in care a explicat pericopa evanghelica, subliniind insemnatatea praznicului „Nasterii Maicii Domnului nostru Iisus Hristos”: „Asa cum Dumnezeu evaluand viata Maicii Domnului a ales-o ca mijlocitoare spre mantuirea neamului omenesc, la fel si noi, la momente de aniversare, sa ne gandim la viata noastra de pana atunci, daca am primit cuvintele Maicii Domnului referitoare la Fiul sau, am ascultat de El sau am fost neascultatori si am refuzat dragostea Lui si acest mare dar al vietii”, a spus Preasfintia Sa.
La eveniment a participat si inaltpreasfintitul Parinte Gherasim, Arhiepiscopul Ramnicului, care i-a binecuvantat pe credinciosii prezenti la Sfanta Liturghie.
in cadrul Sfintei Liturghii a fost hirotonit in diacon, tanarul teolog Razvan Ionut Stanculescu, absolvent al Facultatii de Teologie Ortodoxa „Andrei ?aguna” din Sibiu.
La finalul Sfintei Liturghii, inaltpreasfintitul Gherasim a citit rugaciunea de dezlegare de pacate pentru toti credinciosii prezenti, dupa care a urmat slujba de pomenire a ctitorilor, binefacatorilor si ostenitorilor acestui sfant locas.
La aceasta mare sarbatoare a crestinatatii ortodoxe praznuita la Manastirea Dintr-un Lemn au participat reprezentanti ai autoritatilor locale si de stat, personalitati culturale, stareti si starete de la manastirile valcene, preoti si credinciosi din parohiile vecine si foarte multi pelerini din tara.
inaltpreasfintitul Parinte Gherasim a participat la slujba de Priveghere de la Schitul Ostrov
in dupa amiaza zilei de marti, 7 septembrie, inaltpreasfintitul Parinte Gherasim, Arhiepiscopul Ramnicului impreuna cu Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Ramnicului, au participat la slujba de Priveghere de la Schitul Ostrov, din statiunea Calimanesti, judetul Valcea, care are hramul „Nasterea Maicii Domnului”.
Cu acest prilej Preasfintia Sa a tinut un cuvant de invatatura in care a scos in evidenta insemnatatea Praznicului Nasterii Maicii Domnului nostru Iisus Hristos.
La slujba de Priveghere au luat parte stareti si starete de la manastirile valcene, preoti si numerosi credinciosi din statiune si din parohiile invecinate.
articol publicat in paginile scrise MONITOR Lacasuri Ortodoxe® nr. 34/2010
