publicat în: Arhivă

Istorie: Boboteaza printre români (ist. Florentina Ontoiu)

Boboteaza este sărbătoarea prin care retrăim botezul Domnului la împlinirea varstei de 30 de ani , de la Inaintemergatorul Sau, Ioan ( ” Cel mai mare om născut din femeie” Matei XI, 11) :

” În acest timp a venit Iisus din Galileea la Iordan, către Ioan, ca să se boteze de către el.14. Ioan însă îl oprea zicând: Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine, şi tu vii la mine? 15. Şi răspunzând, Iisus a zis către el: Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea. Atunci l-a lăsat.16. Iar botezându-se Iisus, îndată ce a ieşit din apă, iată cerurile I s-au deschis, şi el a văzut Duhul lui Dumnezeu pogorându-se ca un porumbel şi venind spre el.17. Şi iată, glas din ceruri zicand: ” Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit.” (Matei cap 3)

Boboteaza este sărbătorită pe 6 ianuarie, fiind una dintre cele mai importante sărbători creştine, existând dovezi, ale comemorării ei în vremurile apostolice.

La noi, în ţinuturile româneşti, sărbătoarea a pătruns prin intermediul Apostolului Andrei. Ea s-a mentinut în tot evul mediu, ca dovadă a perenităţii creştinismului pe teritoriul românesc.

Astfel, călători străini prin Ţările Române (fie că sunt înalţi prelaţi catolici sau ortodocşi, fie că sunt diplomaţi sau soldaţi, etc) amintesc despre această sărbătoare.

Nicolo Barsi, călugăr italian din Lucca, a călătorit de doua ori în Moldova, între 1632-1639:

” În această provincie se mai găseşte un orăşel numit Siret…..Aici se află o mănăstire foarte frumoasă a călugărilor dominicani (n.n. Este vorba despre Episcopia catolică a Milcoviei, înfiinţată în sec. XIII) unde stătea şi episcopul oraşului, din acelaşi ordin. În incinta mănăstirii era o fântână în care orişicine se spăla în noaptea Sfântului Ioan Botezătorul se vindeca de orice boală. Venind după câtva timp un domn numit Ioan Baptista Bellichini (Ştefăniţă Rareş), duşman al religiei catolice (n.n. intrucat incercau “convertirea” ortodocsilor la “crestinism”), acesta a dărâmat acea mănăstire şi a gonit pe toţi călugării împreună cu episcopul lor şi de atunci încoace fântâna şi-a pierdut acea putere minunată.” (Călători străini în Ţările Române, vol V)
Cu toate acestea Nicolo Barsi recunoaste, în urma unor discuţii cu armenii şi moldovenii din partea locului că încă mai are puteri, şi după desfiinţarea episcopiei catolice:

” …şi eu am vorbit cu mulţi dintre ei şi mi-au spus că dacă se spală acum în această fântână în acea noapte a Sfântului Ioan, măcar că nu recapătă veche sănătate, ei simt o mare uşurare.”

Un călugăr din Cazan, Vasile Gogora, în peregrinările sale prin lumea orientală (Rusia, Egipt, Ierusalim, etc.) ajunge şi în Moldova, tot în sec. XVII, în vremea domnului Vasile Lupu si a mitropolitului Varlaam. El descrie obiceiurile de Boboteaza din regiunea Sucevei:

“Am stat trei săptămâni în Moldova şi în timpul cât mă aflam acolo, acel mitropolit a venit în ziua Bobotezei şi a făcut slujba la acea sărbătoare cuvânt cu cuvânt cum se slujeşte acum la Moscova, şi a aruncat crucea în apă, dar ei se deosebesc de noi prin aceea că atunci când merg cu crucea oştenii bat din tobe. Iar pentru domnul Moldovei si fiul sau (n.n. Vasile Lupu si fiul sau, Ioan) s-au făcut două scaune mari după chipul nemţesc şi acoperite cu catifea roşie. Şi cand se ducea spre apă, înaintea lor merg mulţi oameni cu tobe, iar alţii cu arme de foc şi lănci. Iar după ce s-a făcut slujba, pe când se întorc de la apă, se trage cu tunul şi se slobozesc puştile”

Dacă primul călător amintit, Nicolo Barsi, aparţinea spaţiului apusean catolic latin, cel de-al doilea se integra în spaţiul ortodox slav. Astfel se explică faptul că înţelege slujba ” cuvânt cu cuvânt ca la Moscova”. În ambele mărturii despre Bobotează este subliniată importanţa apei sfinţite pentru, creştini cu ocazia acestei sărbători.

Şi astăzi se mai păstrează obiceiul aruncării în apă a Sfintei Cruci, de către preot .

– un articol Florentina Ontoiu (istoric, Lacasuri Ortodoxe)

– multumim pentru foto si va invitam sa vizitati: miculparis.ro

© copyright 2004-2009 JFG networks tous droits réservés