publicat în: Arhivă

Preasfânta Maică, Fecioara Maria este prezentată pentru cinstire, comunicare şi desăvârşire, la Mânăstirea Dintr-un lemn

D-na Mihaela Nacu ce ne puteţi spune despre icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Dintr-un lemn, Vâlcea, a cărei restaurare aţi finalizat-o în octombrie 2008?

La Sfânta Mănăstire Dintr-un Lemn, monument istoric a artei secolelor XVI-XVII, se află o icoană unică făcătoare de minuni a Maicii Domnului, pictată pe cealaltă latură cu alt subiect iconografic înfăţişând Judecata de apoi. Icoana este “unică în ţara noastră prin iconografie, tipologie şi stil”scrie Al. Efremov în volumul său Icoane româneşti.
Datarea icoanei nu este încă precizată, părerile sunt diferite de la sec.IV la sec. XVI. În secolul XIX Al. Odobescu menţionează existenţa reprezentării celor două teme iconografice. Din punct de vedere al execuţiei tehnice icoana Maicii Domnului nu este pictată de acelaşi meşter care a pictat Judecata de apoi, aceasta din urmă fiind prima executată. Dacă Judecata de apoi are date convingătoare pentru zona de cultură sârbească, înfăţişarea Maicii Domnului corespunde tehnicii de execuţie specifică unui atelier bizantin, unui pictor care a folosit un model cu o particularitate iconografică pe care o găsim la Constantinopol, pictată potrivit tradiţiei de către evanghelistul Luca. Este vorba de scrisul în greacă de pe veşmântul Maicii Domnului fragment din psalmul 44 care apare ca influenţă a poeziei liturgice în pictura paleologă.

De ce a fost necesară restaurarea din nou a icoanei în 2004?
La solicitarea Înalt Preasfinţitului Gherasim, Episcopul Rîmnicului a Maicii Stareţe de la Mânâstirea Dintr-un lemn, şi a D-lui Prof.Dr. Răzvan Teodorescu ministrul culturii la acea dată, în august 2004 am depus la Ministerul Culturii un raport despre starea de conservare a icoanei Maicii Domnului semnalând existenţa unor procese active de degradare inclusiv un atac microbiologic datorat şi intervenţiilor anterioare de restaurare din anul 2003. Deşi acest raport a fost semnat de către Dul Ministru Răzvan Teodorescu fiind urgentă stoparea evoluţiei degradării, funcţionarii Ministerului Culturii au tergiversat răspunsul chiar dacă era o icoană de tezaur, iar evoluţia biodegradării ar fi dus la forme ireversibile.
În 2005 Dl secretar de stat Virgil Niţulescu desemnează pentru tratamentul biologic pe restauratorul care a restaurant icoana şi nu un biolog. Nu revii niciodată la medicul care te-a tratat suprerficial.
Mai mult Ministerul Culturii cere în 2006 clasarea icoanei care era făcută din 2004. Din cauza dignosticului complicat şi a priorităţilor laboratoarelor muzeale icoana nu a fost acceptată pentru a fi restaurată într-un muzeu. Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor de competenţa căreia era aprobarea proiectului a avizat în 2006 metodologia pe care am propus-o şi în 2007 au acordat avizul de funcţionare al laboratorului de restaurare pe care l-am organizat la Mânăstirea Dintr-un lemn. Din 2004 până în 2007, mulţi istorici de artă au insistat să salvez această comoară, nu numai pentru valoarea ei de obiect de cult, dovedită icoană făcătoare de minuni ci şi pentru valoarea ei de document istoric şi artistic, unic. Procesul de modernizare a metodologiei de restaurare la nivel european nu este simplu cînd se pot obţine bani cu efort mai mic.

De ce nu aţi restaurant icoana în atelierul D-voastră?
De 8 ani mă aflu într-o situaţie care are repercursiuni grave asupra posibilităţii de a-mi desfăşura activitatea care contribuie la cunoaşterea şi protejarea patrimoniului naţional.
Atelierul meu a fost ocupat abuziv şi cu acte false de o primă procuroare comunistă ajutată de o notară şi de justiţiari foşti colegi ai acesteia pentru a duce în eroare justiţia şi poliţia care nu a luat nici o măsură pentru a pune capăt şirului de ilegalităţi măsluite cu viclenie de aceasta. Deşi aceasta nu deţine nici un act de proprietate asupra proprietăţii mele, notara anulând ” rectificarea confuză din 2001 ” chiar şi acum se încearcă împiedicarea dreptului meu de proprietate. De aceea a fost necesară acreditarea atelierului la Mânăstirea dintr-un lemn şi întârzierea procesului de restaurare.

De ce consideraţi că această icoană a necesitat o restaurare complexă, specială?
Icoana nu este o simplă manifestare a artei creştine şi nici restaurarea nu este doar o problemă tehnică şi nici un miracol. Restaurarea acestei icoane a fost din multe puncte de vedere o problemă complexă şi o confirmare a încercărilor pe care trebuie să le întâmpini pe calea apropierii de Dumnezeu, fie chiar prin activitatea de restaurare a unei icoane. Fiecare icoană este un caz, cu date particulare cu un diagnostic diferit determinat de factori diferiţi.
Complexitatea restaurării icoanei făcătoare de minuni de la Dintr-un lemn se datorează unor elemente diverse: apartenenţa, locul de conservare în biserică, icoană aflată în cult, considerată miraculoasă, temă iconografică, stare de conservare etc.
Icoana suferise un proces de restaurare incorect în anul 2003. În 2004 icoana a prezentat un proces activ de întunecare a imaginii şi un proces activ de biodegradare care afectase suportul, stratul pictural, lianţii, întreg echilibrul concepţiei tehnice originale.
Fiind o urgenţă particulară, am selectat intervenţii de restaurare în funcţie de diagnostic, conţinutul teologic, estetic şi de toţi factorii amintiţi, identificând valorile de salvat, interpretându-le critic şi respectând convenţiile internaţionale de restaurare.
Intervenţiile de restaurare au fost susţinute de investigaţii ştiinţifice necesare şi pentru determinarea cauzelor degradării şi stabilirea tratamentului.

Cum aţi rezolvat problema conservării în situ a icoanei Făcătoare de minuni?
După eradicarea atacului biologic şi finalizarea procesului de restaurare prin metode moderne în ce priveşte alegerea materialelor şi aplicarea lor raportându-ne la diagnosticul complicat am precizat problemele conservării în situ a icoanei. Pentru prima dată în România, am hotărât protejarea icoanei de factorii de microclimat, umiditate excesivă, variaţii mari de umiditate şi alţi factori de degradare prin montarea acesteia într-o vitrină concepută special pentru ea, de către o firma italiană care a proiectat un sistem similar şi pentru Mona Lisa lui Leonardo Davinci şi alte muzee importante din lume. Am ales acest sistem de conservare din multe alte posibilităţi pentru a putea asigura accesul credincioşilor la icoană, la rugăciune şi comunicare cu Maica Domnului.
Icoana şi vitrina au fost sfinţite în octombrie 2008. Alături de mine a contribuit la restaurare eleva mea, expert Camelia Comşia şi un număr de specialişi biologi, chimişti, fizicieni colaboratori care prin investigaţiile lor au determinat prelungirea vieţii unei icoane unice.


Mihaela Nacu -expert restaurator