Recomandare: Cele mai mari descoperiri arheologice româneşti făcute în ultimii 20 de ani

Cateva dintre vestigiile cele mai de pret dezgropate de arheologii romani in ultimele doua decenii:

Bazilica Episcopala din Histria, una dintre cele mai mari din Peninsula Balcanica.Cripta primilor martiri dobrogeni din Tulcea.Cele mai vechi ramasite de Homo sapiens la Anina.Peste 2.000 de complexuri arheologice din Epoca bronzului si cea romana la Petea-Vama.

În ‘94 eram la Histria şi a apărut într-o groapă o friză cu opt divinităţi ale panteonului greco-roman şi cu reprezentarea Zeului Soare pe margine. Deodată aud o voce piţigăiată: «Mai e mult până la mare?». Surescitat de descoperire, deşi am văzut că arăta bine cucoana, zic: «Decât să puneţi întrebări din astea tâmpite, mai bine veniţi să vedeţi ceva frumos». Era Camelia Robe, de la televiziune”, evocă vechiul arheolog Alexandru Suceveanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Arheologie. Cotidianul l-a rugat, alături de alţi specialişti, să realizeze un top al celor mai importante descoperiri arheologice româneşti din ultimele două decenii, cu dozele de subiectivism de rigoare şi în funcţie de aria lor de expertiză.

(…)

Deşi tehnologia modernă s-a făcut simţită după 2000, Alexandru Suceveanu, dedicat timp de 50 de ani sitului de la Histria, nu are pic de încredere în ea până nu trece de cazma, şpaclu şi măturică. „Occidentul ăsta s-a descărnat. Cred că mulţi dintre ei (n.r. – arheologii din Vest) nu mai fac distincţia între o oală şi un câine. Nu, nu mai săpăm. Tăiem aşa, din zece-n zece centimetri, la orizontala perfectă, şi pe urmă reconstituim la calculator. Cum mai reconstitui? Cum mai ştii cum ai strâns datele?” „Dacă nu ai şpaclul tău şi măturica ta, privitul acela de profil… Privitul unui profil şi succesiunea straturilor, care e sfântă, le faci în linişte, în diferite lumini ale zilei, preferabil după-masa, când soarele e mai moale. Ne adunăm, avem la două zile vizite pe sectoare şi stăm şi comentăm: «Da’ stratul ăsta cum este?» ş.a.m.d. Arheologul să nu stea duşat, şpreiat, la gagicăreală la Mamaia şi să vadă de două ori pe săptămână cum mai merg lucrurile. Să stea să belească ochii în cazma şi, când simte că s-a schimbat puţin pământul, să sară de pe malul şanţului şi să vadă el, cu mâna lui”, dă el nişte ponturi din înţelepciunea arheologiei tradiţionale.

Primii martiri dobrogeni

El nu se opreste doar la descoperirile vazute cu propriii ochi, trecand in revista si cripta funerara de la Halmyris, Tulcea, in care au fost ingropati primii martiri crestini cunoscuti in Dobrogea – Epictet si Astion -, descoperita in august 2002 de arheologii Mihail Zahariade si Octavian Bounegru. In plus, Andrei Soficaru, de la Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer”, o considera pe aceasta drept descoperirea cu „cea mai mare insemnatate pentru antropologie” din ultimele decenii romanesti. Osemintele au fost analizate la Manastirea Celic-Dere timp de zece zile. „Munca nu a fost usoara, deoarece printre oasele umane erau si numeroase oase de animale. Restaurarea, identificarea, determinarea varstei si a sexului, stabilirea bolilor de care au suferit si a cauzei mortii au aratat ca ne aflam in fata unui caz unic ce apare o data la 25 de ani”, spune antropologul.

Andrei Soficaru explica si aceasta unicitate. In textul enciclopedic „Acta Sanctorum” se spune ca Epictet (60 de ani) si Astion (35 de ani) au fost decapitati la 8 iulie 290 la Halmyris, in timpul imparatului Diocletian. Sunt descrise si ultimele clipe de viata ale celor doi martiri, loviti cu pietre peste fata si flagelati cu vergi, apoi decapitati. Scheletele dezgropate confirma povestea, continua antropologul: ambele sunt de sex masculin, iar varsta a fost determinata la 64, 67 de ani la primul, si la 40 de ani la al doilea. „Primul schelet are fracturi perimortem pe omoplatul stanga si mandibula, iar cel de-al doilea o urma de taiere pe humerusul dreapta si, de asemenea, tot pe mandibula. Prima vertebra cervicala de la cel de-al doilea schelet are urme de taiere produse de o sabie foarte ascutita, ceea ce indica o decapitare”, intareste antropologul.

– recomandare Dl. Mihail Sutu – membru al grupului Lacasuri Ortodoxe

Citeste articolul “Cele mai mari descoperiri arheologice romanesti facute in ultimii 20 de ani” integral in CotidianulSursa: Cotidianul, ieri

ALTE ARTICOLE PE TEMA SFINTILOR DOBROGENI DE LA HALMYRIS, aici.