(FOTO) Turcia va permite redeschiderea vechii biserici armene a Sfintei Cruci, si oficierea unei Liturghii pe an – Insula Akdamar

Turcia va permite redeschiderea vechii biserici armenesti a Sfintei Cruci, si oficierea unei Liturghii pe an – Insula Akdamar

Biserica Armeneasca din Insula Akdamar a Lacului Van, cu o vechime datand din secolul X, va putea fi redeschisa, pentru a ii fi “vindecate ranile”, dupa cum precizeaza, in publicatiile din strainatate din ultimele zile Agentia Reuters in editia US.

©Articol alcatuit si redactat: KSLCatalin – pentru Lacasuri Ortodoxe®

Curtea acesteia, in care pot fi vazute mai multe pietre funerare si cruci, imprastiate printre buruienile din gradina, demonstreaza “un trecut traumatic, care bantuie Turcia si Armenia, si in ziua de azi.

Arhitectura bisericii se bazeaza pe o forma dezvoltata in mai multe secole ale Armeniei timpurii; cel mai cunoscut exemplu fiind cel Bisericii Sf. Hripsime din Echmiadzin, din sec. VII, cuprinzand o turla cu acoperis conic.

Importanta unica a Catedralei Sfintei Cruci provine din multitudinea de basoreliefuri aflate pe suprafata exterioara a acesteia, fiind sculptate scene biblice care ii impodobesc zidurile. Sensul existentei acestor basoreliefuri a devenit obiectul unor interpretari variate. Nu toate speculatiile au fost insa de buna credinta – de exemplu, surse turcesti sustin existenta unor influente islamice si turcesti in spatele acestor basoreliefuri, minimalizand astfel influnetele native armene. Unii cercetatori au afirmat ca frizele urmaresc in paralel motive gasite si in arta contemporana a umayyazilor – cum ar fi un barbat cu turban, stiluri arabe ale rochiilor; trimiterile la insemnele regale Sassanian sunt si ele prezente.

in perioada mai 2005 – octombrie 2006, biserica a suferit un program de restaurare controversat, cu un buget declarat de 2 milioane de lire turcesti (aproximativ 1,4 milioane $), finantat de catre Ministerul turc al Culturii. Catedrala este oficial redeschisa ca muzeu, din data de 29 martie 2007, in cadrul unei ceremonii la care au participat Ministrul turc al Culturii, oficiali guvernamentali, ambasadori din mai multe tari, Patriarhul Mesrob al II-lea (liderul spiritual al comunitatii armene ortodoxe din Turcia), o delegatie din Republica Armenia, condusa de adjunctul ministrului armean al Culturii, si un grup mare de jurnalisti invitati, de la mai multe organizatii de stiri din intreaga lume.

Özdemir Çakacak, guvernatorul Van, a descris renovarea bisericii ca fiind "o demonstratie de respect, a Turciei, fata de istorie si cultura". Un oficial al Departamentului muzeal de Stat Turc a adaugat: "Noi nu am putut ignora artefactele cetatenilor nostri armeni".

Liderii religiosi armeni invitati sa participe la ceremonia de deschidere au ales atunci sa boicoteze evenimentul, pentru ca biserica a fost redeschisa ca muzeu laic. Controverse s-au nascut si in jurul crucii de deasupra turlei, din 1915, care a fost inlocuita, iar unii armeni sustineau ca rugaciunea trebuie permisa in interior cel putin o data pe an. Oficialii turci declarau in mod repetat ca nu este oportuna prezenta unei cruci sau oficierea Liturghiei in ceea ce este acum un muzeu secular.

"Biserica Sfintei Cruci, acum un muzeu de stat, a devenit simbol al unui proces sinuos de reconciliere”, Turcia pregatindu-se sa il deschida in data de 19 septembrie 2010, pentru slujba religioasa de o zi, ce ar putea deveni un eveniment anual.

"Aceasta biserica este foarte importanta pentru armeni, nu doar pentru cei din Turcia, ci si pentru cei din intreaga lume", a spus Arhiepiscopul Aram Ateshian, un lider spiritual al comunitatii armene supravietuitoare in Turcia, pentru Reuters. "Timp de mai multe decenii, nu nu a putut fi vorba de slujba Sfintei Liturghii, fiindca a fost interzisa de catre guvern".

Conform aceeasi surse, criticii afirma ca slujba de o zi face parte dintr-o campanie publica de imbunatatirea a imaginii Turciei ca si candidata UE.

articol publicat in paginile scrise MONITOR Lacasuri Ortodoxe® nr. 28/2010