publicat în: Arhivă

BISERICA CINSTEŞTE EROII NEAMULUI, NU LE PROFANEAZĂ MORMINTELE – COMUNICAT DE PRESĂ

În ziarul “Evenimentul Zilei”, ediţia din data de 9 noiembrie 2008, a apărut editorialul intitulat “Mausoleul de la Comana, profanat din interes”, semnat de doamna Dana Bălan. Constatând o serie de afirmaţii tendenţioase şi neconforme cu realitatea, pentru corecta informarea opiniei publice Episcopia Giurgiului face următoarele precizări:

Încă de la enunţarea titlului şi din primele rânduri ale articolului, Episcopia Giurgiului şi Mănăstirea Comana sunt acuzate de „profanarea criptei în care sunt depuse osemintele eroilor din Primul Război Mondial”. Este nedrept şi nedemn ca Domnul Cristian Scarlat, Directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, să acuze „feţele bisericeşti de profanare”. Domnul Cristian Scarlat, în calitate de director al unei instituţii care se ocupă cu cinstirea eroilor, dar şi autoarea acestui articol, ar fi trebuit să ştie faptul că Biserica nu are cum să profaneze eroii neamului. În învăţătura Bisericii fiecare creştin are datoria de a-şi cinsti morţii, cu atât mai mult eroii căzuţi pe câmpurile de luptă pentru integritatea şi libertatea neamului. De aceea, prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi Sărbătoare Naţională Bisericească, lucru prevăzut şi de legea 379/2003 prin care cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, adică Sărbătoarea Înălţării Domnului, a fost proclamată ca Zi a Eroilor, zi în care în toate bisericile, mănăstirile şi catedralele ortodoxe se săvârşesc slujbe de pomenire în memoria tuturor eroilor căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. La această sărbătoare, se adaugă şi alte zile din cursul anului: Ziua Naţională a României, Ziua Armatei Române, Ziua Drapelului, Ziua Imnului Naţional, şi altele, zile în care Biserica oficiază iarăşi slujbe de pomenire în cinstea eroilor neamului.

Tot în corpul articolului este citat iarăşi directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor care afirmă că „de la Episcopia Giurgiului, către care am trimis trei corespondenţe, nu am primit nici o reacţie”. În realitate toată corespondenţa ONCE cu Episcopia Giurgiului se rezumă la trei adrese dintre care numai una face referire directă la Mausoleul de la Comana, şi aceea rămasă fără rezolvare deoarece Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor nu a ştiut care este statutul juridic al Mausoleului de la Comana. Celelalte două adrese ale ONCE făcând referire numai la programul sărbătoririi Zilei Eroilor.

Ceea ce trebuie precizat este faptul că nici la ora actuală ONCE, care suferă grave abateri de la normele de procedură, într-un caz ca cel de faţă, nu a trimis Episcopiei Giurgiului sau Mănăstirii nici măcar o adresă prin care să aducă la cunoştinţă situaţia de la Comana. Ceea ce este şi mai grav este faptul că ONCE nu a informat în niciun fel Episcopia Giurgiului, Mănăstirea Comana sau Primăria Comunei Comana de existenţa criptei subterane în care sunt depuse osemintele eroilor.

În mod calomnios domnul Cristian Scarlat îl acuză pe Episcopul de Giurgiu că încă de „acum trei ani, Episcopul Ambrozie şi-a propus să facă acolo un paraclis”, din păcate ceea ce directorul Cristian Scarlat nu ştie este faptul că, în urmă cu trei ani, Preasfinţitul Ambrozie, nici măcar nu era Episcop de Giurgiu.

Mai facem menţiunea că Preasfinţia Sa nu s-a întâlnit şi nu a discutat niciodată, cu atât mai mult nu şi-a împărtăşit intenţiile domnului Cristian Scarlat – ceea ce este adevărat este că, în urma adresei ONCE nr. 1950 din 3 iulie 2007, a avut loc o întâlnire la sediul Episcopiei între domnul Ilie Schipor şi vicarul administrativ, consilierul administrativ şi consilierul juridic al Episcopiei, în urma căreia domnul Ilie Schipor a propus un Protocol de Colaborare fără ca să se arate explicit în ce constă cofinanţarea, proiectul şi graficul de execuţie.

Domnul Cristian Scarlat consideră că lucrările făcute au scopul de a schimba destinaţia mausoleului în paraclis (sau capelă), afirmaţia dânsului contrazicând chiar o informaţie oficială postată pe site-ul instituţiei pe care o conduce: „Când vine vorba de restaurarea mausoleului, autorităţile invocă permanent lipsa fondurilor. Pentru rezolvarea acestei importante probleme, părintele Ghelasie, stareţul mănăstirii, a venit cu soluţia amenajării monumentului ca o capelă pentru slujbe ţinute pe perioada timpului rece. Preluarea aşezământului şi folosirea nemijlocită de către călugări ar putea fi benefică, deoarece ar exista interes permanent pentru îngrijirea lui şi implicit pentru protejarea mormintelor eroilor români care îşi dorm somnul de veci aici.” (vezi https://www.once.ro/suf/suferinta_comana.php)

De precizat este faptul că Mausoleul a „rezistat” datorită localnicilor din Comana – care l-au îngrijit după posibilităţile lor – în memoria colectivă a locuitorilor din Comana, Mausoleul de aici a fost dintotdeauna locaş sfânt, cu pictură (care a căzut odată cu tencuiala prin care s-a scurs apa infiltrată prin acoperiş), catapeteasmă şi sfântă masă, care vreme îndelungată (1969-1990) a servit nevoilor religioase ale creştinilor ortodocşi din Comana. (vezi foto 1, 2, 3)

În fiecare an la Capela – Mausoleu se organizau manifestări religioase şi militare de mare anvergură – jandarmi, militari în uniformă de gală, paradă militară, focuri de armă – fiind prezenţi reprezentanţi ai Primăriei Comana, ai Consiliului Judeţean precum şi reprezentanţi a Marii Britanii prin ataşaţii militari şi culturali care au avut, pentru un scurt timp, înmormântaţi eroi. În fiecare an acelaşi umilinţe în faţa Înalţilor Oaspeţi care încercau să-şi stăpânească nedumerirea şi indignarea pentru tabloul dezolant: acoperişul prin care se vedea cerul, capela plină de apă, jgheaburile care stăteau suspendate şi peste toate (Atenţie!) steagurile României şi ale Marii Britanii erau deteriorate. Unde au fost atunci cei de la Cultul Eroilor? De ce nu au făcut nimic până acum pentru mausoleul care paradoxal se află în curtea Mănăstirii Comana?

Singuri, dar singurii, care au făcut ceva pentru eroii noştri sunt sătenii din Comana care au strâns bani şi au reparat mausoleul, lor adăugându-se călugării, în frunte cu stareţul lor, care dacă nu ar vieţui în mănăstire şi nu ar săvârşi slujbe de pomenire sau ar aprinde candele şi lumânări la mormintele eroilor, care, din păcate, sunt aruncaţi de-a valma – aşa cum a fost prezentat la televiziunea publică în emisiunea Universul Credinţei din data de 26 octombrie 2008, probabil că într-adevăr s-ar fi profanat mausoleul prin intrarea animalelor în incinta fără de ziduri a ctitoriei voievodale – pe care iarăşi călugării se străduiesc să o restaureze.

Acelaşi stareţ acuzat de profanare este iniţiatorul unui studiu de fezabilitate şi a unei documentaţii tehnico-economice (cu nr. INMI 1298 din 10.10.2008) pentru lucrările de consolidare – restaurare a Mănăstirii Comana, alcătuit în colaborare cu Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, în vederea obţinerii finanţării lucrărilor de valorificare turistică a acestui monument istoric.

Printre altele, Episcopiei Giurgiului şi Mănăstirii Comana i se reproşează faptul că nu s-au preocupat de starea dramatică în care se afla Mausoleul Eroilor de la Mănăstirea Comana, lucru cu totul neadevărat.

În data de 17 iunie 2006, Mănăstirea Comana a tras un semnal de alarmă prin articolul “Toţi se leapădă de Mausoleul de la Comana” – apărut în presa centrală – Ziarul România Liberă, arătând starea avansată de degradare şi părăsire în care se afla Mausoleul Eroilor de la Comana.

La data de 24 februarie 2007, din încredinţarea Preasfinţitului Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, Consilierul pe probleme de patrimoniu al Episcopiei Giurgiului, Pr. Mihail Constantin Balaban a fost delegat să efectueze o inspecţie la Mausoleul eroilor din incinta Mănăstirii Comana, în Raportul Constatator, se menţiona: Capela ce adăposteşte osemintele eroilor reprezintă deja un potenţial pericol, având în vedere deteriorarea acoperişului ce a dus la putrezirea grinzilor. Încă de la intrare, securitatea persoanelor este pusă în pericol, iar restul construcţiei face dovada că de foarte mulţi ani nu s-a mai intervenit nici măcar pentru conservarea ei. (Raport care a folosit în instanţă pentru dizolvarea Fundaţiei ManastireaComana). În urma acestei constatări, stareţul de Mănăstirii, sesizează Primăriei Comana starea jalnică în care se afla Mausoleul. În urma acestei sesizări, Consiliul Local al Primăriei Comana răspunde Mănăstirii Comana că, în conformitate cu Hotărârea Consiliului Local nr. 23 din 28.09.2001 publicată în M.O. nr. 679 din 2002 -„dreptul de administrare al Mausoleului Eroilor aflat în curtea Mănăstirii Comana, revine administraţiei Mănăstirii’.

Menţionăm totodată, că pentru lucrările de reamenajare a capelei – ale cărei icoane, catapeteasmă şi cruci sunt in proces de restaurare, pentru care s-a solicitat readucerea acestora la locul iniţial (vezi foto 1, 2) – s-a obţinut acordul verbal al Domnului Scarlat Cristian, directorul ONCE, aşa cum reiese din discuţiile purtate de acesta cu stareţul mănăstirii în 13 aprilie 2007.

În timpul efectuării acestor lucrări s-a descoperit cripta cu oseminte, de existenţa căreia nici Primăria Comana, nici Mănăstirea şi nici Episcopia Giurgiului nu fusese informată. Contactat telefonic, la data de 22 octombrie ac., de către stareţul Mănăstirii, domnul Cristian Scarlat a afirmat că „este foarte ocupat şi că nu poate veni la Comana, dar în măsura în care timpul îi va permite, va veni…”. Mai mult, reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor care s-a deplasat în data de 27 octombrie 2008 la Mănăstirea Comana, au luat, fără avizele necesare şi fără proces-verbal, muniţie neexplodată şi alte obiecte ce se aflau în cripta cu osemintele eroilor de la Comana.

Deşi este delicat, trebuie totuşi să arătăm modul în care Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor s-a „îngrijit” de Mausoleul de la Comana (vezi foto 4, 5, 6). Iată, deci, cum înţelege domnul Dr. Cristian Scarlat, Directorul ONCE, că trebuie „cinstiţi” eroii neamului – prin lipsă de interes, prin indiferenţă la starea deplorabilă în care se afla Mausoleul de la Comana. Din păcate, însă, domnul Cristian Scarlat a reuşit ca până acum să îşi facă cunoscută activitatea în problema Mausoleului de la Comana trimiţând reclamaţii şi sesizări Patriarhiei Române şi unor instituţii mass-media, şi în nici un caz Episcopiei Giurgiului, care a aflat din presă.

Poate că în tot acest scandal mediatic, acuzaţiile nedrepte de profanare aduse Episcopiei şi Mănăstirii, cu efect de bumerang, pot avea şi un efect pozitiv în sensul că se atrage atenţia opiniei publice şi a instituţiilor abilitate în vederea restaurării ansamblului mănăstiresc de la Comana, obiectiv de valoare patrimonială naţională, poate chiar universală, de la a cărei atestare documentară, în anul 2011, se vor împlini 550 de ani.