Cuvant adresat de PF Patriarh Daniel, romanilor ortodocsi din Episcopia Ortodoxa Rom

Binecuvantare pentru romanii ortodocsi din Episcopia Ortodoxa Romana a Europei de Nord cu ocazia praznuirii Sfantului Apostol Andrei

Cu sufletele intraripate de emotie sfanta, praznuim astazi cu multa bucurie duhovniceasca pe Sfantul Apostol Andrei cel intai chemat – Ocrotitorul Romaniei, care a propovaduit cuvantul Evangheliei Mantuitorului Iisus Hristos, acum aproape 2000 de ani, in Dobrogea si in tinuturile de la Gurile Dunarii.

Aceasta bucurie este cu atat mai mare aici, in de Dumnezeu pazita Episcopie Ortodoxa Romana a Europei de Nord, una dintre cele mai tinere eparhii ale Bisericii noastre stramosesti, deoarece Sfantul Apostol Andrei este ocrotitorul ei.

Ce mare binecuvantare! Moastele Sfantului Andrei de la inceputul primului mileniu crestin se intalnesc acum, la Copenhaga, cu binecredinciosul popor roman, ai carui stramosi au fost increstinati de Apostolul cel intai chemat. Este o mare binecuvantare si, totodata, un ajutor nepretuit pentru crestinii romani ortodocsi din nordul Europei! Aceasta binecuvantare ii cheama sa raspunda dupa datina strabuna dragostei si jertfei Sfantului Apostol Andrei si sa dea slava lui Dumnezeu pentru toate binefacerile pe care, din marea Sa iubire de oameni, le-a revarsat asupra poporului nostru de-a lungul intregii sale istorii.

Preacucernici parinti si iubiti fii duhovnicesti,

Biserica noastra, prin mijloacele ei de sfintire, ne asigura tuturor mantuirea numai in masura in care noi, in duhul bunei intelegeri si al convietuirii armonioase, il cautam pe Dumnezeu: „Cautati pacea cu totii si sfintenia, fara de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evrei 12, 14).

Sa ne bucuram, asadar, de acest tezaur al credintei ortodoxe, asa cum ni l-a incredintat Sfantul Apostol Andrei si, la randul nostru, sa-l pastram si sa-l transmitem generatiilor viitoare, plin de curatie, de sfintenie si de mireasma duhovniceasca. De aceea, nu avem nevoie de invataturi straine sau venite din alta parte, de practici contrare dreptei credinte si sufletului nostru romanesc, de vreme ce Sfantul Apostol Andrei, cel intai chemat la apostolat, ne-a lasat seva invataturii mantuitoare a Domnului Hristos.

Spiritualitatea noastra, felul nostru specific de traire si de cinstire a sfintilor, de marturisire si de preamarire a lui Dumnezeu constituie tot atatea legaturi trainice cu Biserica parintilor, cu poporul nostru si cu pamantul strabun. Oriunde ne-am afla, credinta ortodoxa mostenita de la Sfantul Apostol Andrei, Sfanta Liturghie si slujbele religioase la care participam, cultura teologica, traditiile si spiritualitatea pe care le traim constituie averea noastra duhovniceasca cea mai de pret.

De aceea, cu prilejul acestui luminat praznic, va indemnam pe toti, preoti si credinciosi ai Bisericii noastre dreptmaritoare din Episcopia Ortodoxa Romana a Europei de Nord, sa vegheati totdeauna la pastrarea si marturisirea prin cuvant si fapta a Ortodoxiei romanesti, ramanand fideli invataturii Sfantului Apostol Andrei, mai ales in aceste vremuri de incercare a lumii noastre in care traim, cand fundamentele crestine ale Europei sunt ignorate sau chiar contestate sub pretextul protejarii pluralismului, a libertatii de gandire si a dreptului la opinie. Statornicia in credinta implica in acelasi timp si statornicia in savarsirea faptelor bune, in pastrarea unitatii fratesti, in dragostea fata de aproapele, de orice semintie, credinta, limba sau cultura ar fi el, in iertare, ingaduinta si buna intelegere. Suntem datori sa luam aminte la indemnul Sfantului Pavel, cel impreuna apostol cu Sfantul Andrei, care ne cheama sa urmam „ dreptatea, evlavia, credinta, dragostea, rabdarea, blandetea..” (I Timotei 6, 11)

Iubiti fii si fiice duhovnicesti, dragi romani,

Sarbatoarea Sfantului Andrei are pentru poporul roman o dubla semnificatie: ziua de 30 noiembrie reprezinta in primul rand pomenirea sa, dat fiind faptul ca la aceasta data, a fost rastignit pe o cruce in forma de X, in cetatea Patras din Peloponez-Grecia, iar in al doilea rand, este ajunul sarbatorii noastre nationale, 1 Decembrie. Datorita Sfantului Apostol Andrei, atat inaintasii nostri, cat si noi, cei de astazi, avem o istorie crestina de doua mii de ani. Suntem cunoscuti ca popor crestin, care a dat marturie inaintea lumii intregi, prin nenumarate jertfe, despre credinta in Hristos, despre unitatea neamului si despre sfanta „lege romaneasca”. Putem, asadar, spune ca suntem urmasi in credinta si duh jertfelnic ai Sfantului Andrei. Acest fapt ne obliga si mai mult sa ne urmam calea noastra dreapta in istorie, calea credintei dreptmaritoare. 1 Decembrie reprezinta pentru noi sarbatoarea nationala pentru ca suntem popor crestin, cu istorie presarata la tot pasul cu stralucite pilde de jertfa pentru apararea credintei ortodoxe. Sarbatoarea de astazi devine o fereastra catre viitorul nostru, catre invesnicirea neamului romanesc.

Exprimandu-ne regretul de a nu participa si Noi la festivitatile organizate in capitala Danemarcei, in zilele de 29-30 noiembrie, din cauza unui program prestabilit, avem bucuria ca prin delegatul Nostru la aceste manifestari sarbatoresti Preasfintia Sa, Preasfintitul Parinte Ciprian Campineanul, Episcop Vicar Patriarhal, sa va adresam parintesti urari de sanatate, pace si bucurie, rugand pe Hristos Domnul sa reverse peste toti slujitorii sfintelor altare si peste credinciosii ortodocsi romani din Europa de Nord harul Sau sfintitor si mantuitor.

Cu parinteasca binecuvantare,

† D A N I E L

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

BIROUL DE PRES? AL PATRIARHIEI ROMaNE