Sf. Andrei Criteanul – 17 octombrie
Dac-ar fi să judecăm în cifre, puţine-ar fi de reţinut, şi mai puţine de zis, aproape nimic n-ar mai fi de făcut, totul ar rămâne de neînţeles. Logica acestei lumi riscă să devină număr, cifră, – iată păcatul care defineşte un viitor amăgitor.
La 17 octombrie îl prăznuim pe Sfântul Andrei Criteanul, născut se pare în jurul anului 660 şi mort, iarăşi se pare, pe la 767 (după unii, după alţii ar fi trăit între anii 760-840), deci, s-ar împlini acum 1241 de ani de când a urcat la cer pe scara Canonului cel Mare, pe care singur şi sigur a compus-o. Iată, câte cifre şi câtă ceaţă născută de acestea în jurul unei asemenea realităţi. O viaţă plină de calcule nu este neapărat, nu înseamnă obligatoriu, o viaţă calculată. Gândul, şlefuit în poezie şi în rugăciune, este cel care dă limpezime oricărei vieţi. Cine-a reuşit să-şi numere vreodată gândurile?! Poate doar Sfântul Andrei Criteanul a-ncercat prin Canonul cel Mare, canon care se citeşte (mai binezis se cântă) în Postul Sfintelor Paşti. Aici, poezia se cere recitată devenind respiraţie şi cântată, devenind rugăciune.
Canonul este un Îndreptar, trecând dincolo de frumuseţea literară a acestui Îndreptar, am putea exemplifica unele adevăruri fundamentale prin gândurile de aici. Iată câteva, luate la întâmplare, deşi în matematică nimic nu este întâmplător:…. (contiunuarea aici:
)
de Preot Sever Negrescu