Hram în Parohia Ortodoxă Română din Oslo, Norvegia

Duminică, 10 mai 2009, Parohia Ortodoxă Română „Învierea Domnului şi Sfinţii Mucenici Ioan Valahul şi Halvard Norvegianul” din Oslo si-a sărbătorit hramul. Slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Dr Macarie Drăgoi, Episcopul Europei de Nord, alături de un sobor de preoţi.

Cei doi mucenici ocrotitori ai acestei parohii au fost prăznuiţi în această duminica premergătoare sărbătorii lor.

Sfântul Mucenic Ioan Valahul este pomenit în calendarul creştin ortodox pe 12 mai, iar Sfântul Mucenic Halvard Norvegianul pe 15 mai.

Sfântul Mucenic Ioan Valahul sau Românul s-a născut într-o familie de ţărani evlavioşi din Oltenia. Crescut de mic în dreapta credinţă, la doar 15 ani, în toamna anului 1659, tânărul Ioan a fost luat în robie, de către o ceată de turci care au făcut mari jafuri prin satele româneşti, în drum spre Dunăre, şi au luat în robie mulţi tineri nevinovaţi. Trecând Dunărea, turcii şi-au împărţit robii, luând fiecare după voie şi plăcere pe cine voia. Într-o zi Ioan a fost silit spre necurata patimă de către un turc, pe care l-a refuzat cu scârbă, mărturisind că este creştin şi urăşte patimile păgâneşti.

Mâniindu-se, voia să-l silească, dar tânărul creştin, întărit de râvna credinţei în Hristos, l-a lovit şi a murit îndată. Ceilalţi ostaşi l-au legat în lanţuri iar după câteva luni de chinuri şi de mers pe jos, turcii au ajuns la Constantinopol, iar neîntinatul Ioan a fost dat ostatic femeii turcului ucis de el pe cale, drept pedeapsă, ca să-i fie slugă până la moarte. Acea femeie, rănindu-se de frumuseţea lui Ioan, îl trăgea spre necurata desfrânare şi spre legea mahomedană, silindu-l să se lepede de credinţa creştină. Mărturisind dreapta credinţă şi refuzând îndemnurile spre desfrânare, mărturisitorul Ioan a fost aruncat în temniţă şi apoi supus la foarte multe chinuri. Rămânând neschimbat şi tare în slujirea lui Hristos, a fost condamnat la moarte prin spânzurare, la 12 mai 1662.

Sfântul Mucenic Halvard Norvegianul s-a născut în jurul anului 1020, în satul Husaby, în partea de sud-est a Norvegiei. Se trăgea dintr-o familie înstărită: tatăl lui, pe nume Vebjørn, era negustor pe mările nordului, iar mama sa, Torny, era rudă apropiată a Sfântului Rege Olav, creştinătorul Norvegiei. Părinţii lui Halvard erau creştini şi l-au crescut de mic în duhul învăţăturii creştine şi mai ales al jertfirii pentru ceilalţi. Halvard a ajuns, asemenea tatălui său, negustor.