Nu putine sunt semnalele prin care ni se atrage atentia ca omul poate fi si creatorul si distrugatorul mediului care-i ofera suportul fizic al vietii sale si posibilitatea dezvoltarii din punct de vedere social, intelectual, moral si spiritual.
De aceea, suntem datori fiecare dintre noi sa participam la eforturile depuse in vederea conservarii si ameliorarii mediului inconjurator in avantajul tuturor popoarelor. Aceasta nu dintr-un sentimentalism romantic fata de creatie si nici din utilitarism, ci pentru ca marii savanti ai lumii au constientizat faptul ca natura inconjuratoare nu mai poate fi considerata ca o infrastructura inerta pe care omul o poate manevra dupa bunul lui plac, ca supletea si posibilitatile lumii create nu sunt nelimitate, ca interdependenta dintre om si natura este mai stransa decat s-a crezut, ca omul face parte din sistemul ambiental ca element al unui intreg. Prin trupul sau, realizat din ceea ce a fost mai fin si mai luminos in creatie, omul este ontologic legat de restul creatiei. Astfel incat toti suntem constienti ca un mediu ambiant bolnav ne imbolnaveste trupul, viata noastra.
Sfantul Grigorie de Nazianz, in spiritul traditiei crestine, avea sa spuna: Desigur, Cuvantul creator al lui Dumnezeu vrand sa arate o fiinta din unirea celor doua (a naturii vazute si a celei nevazute) creeaza omul. ?i dupa ce a luat din materie, care exista deja, trupul si dupa ce i-a dat acestuia suflarea (pe care Cuvantul o defineste drept suflet cugetator si chip al lui Dumnezeu) l-a asezat pe pamant, oarecum, ca pe o alta lume, mare in mic, ca un alt inger. Prin existenta sa fizica omul este adanc implicat in creatia materiala. El nu este totusi o fiinta printre celelalte. In om nu este vorba de un simplu amestec intre material si spiritual. Amestecul acesta are o miscare ascendenta. Dupa Sfantul Maxim Marturisitorul, omul este un fel de laborator in care se tin legate la un loc extremitatile lumii create. El este un fel de legatura naturala care mijloceste prin partile sale intre extremitatile universului si aduce cu sine la unitate cele despartite dupa fire printr-o mare distanta, ca, prin unirea prin care toate le aduna la Dumnezeu, ca la cauzatorul lor… pe rand si treptat, sa ia de la Dumnezeu, in care nu este impartire, prin unirea eu El, sfarsitul urcusului inalt savarsit prin toate.
Cu siguranta putem aborda in orice moment o atitudine cuviincioasa si de profund respect fata de natura care ne-a fost daruita, contribuind astfel fiecare dintre noi la mentinerea echilibrului natural.
Un exemplu de iresponsabilitate fata de mediu il constituie atat de raspanditul fenomen al desertificarii – procesul de degradare a terenurilor provocat de variatiile de clima si din cauza actiunilor negative ale oamenilor. Ea afecteaza in mod special terenurile uscate care sunt deja fragile din punct de vedere ecologic. Desertificarea se produce in zonele de uscat in care pamantul este deosebit de fragil, unde precipitatiile sunt rare si climatul aspru. Rezultatul este distrugerea stratului fertil, urmata de pierderea capacitatii solului de a sustine recolte agricole, pasuni etc. Cele mai evidente efecte ale desertificarii sunt degradarea padurilor si scaderea productiei de alimente. Seceta si desertificarea au ca rezultat saracia, foametea. Conform datelor statistice, aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume au suferit de eroziune si degradarea solului. Aceasta reprezinta un sfert din terenurile din intreaga lume – o suprafata de trei ori mai mare decat Europa. in peste 100 de tari, 1 miliard de oameni din populatia lumii de 6 miliarde sunt afectati de desertificare.
Schimbarile climatice pot precipita procesul de desertificare, insa activitatile umane reprezinta cauza principala si cea mai frecventa. Supracultivarea epuizeaza solul. Despaduririle inlatura copacii care sustin solul fertil. Suprapasunarea terenurilor dezgoleste pamantul de iarba. Avand in vedere toate acestea, trebuie sa retinem ca unul din principalele instrumente de combatere a extinderii desertificarii este plantarea de arbori si a altor plante care mentin calitatea solurilor.
Pentru a opri raspandirea desertificarii, folosirea terenurilor pentru agricultura, pasunat, peisagistica trebuie sa devina cat mai sanatoasa in raport cu mediul, acceptabila social, rationala, fezabila economic.
Vasilica Onofrei
Bioma Agro Ecology Co Romania – un parteneriat* Lacasuri Ortodoxe
*COMUNICAT DE PRESA (click aici: 
).
