Hristos a Inviat!
Dupa doar cativa ani de la democratia venita pe asa zisa cale a Revolutiei, au aparut din ce in ce mai des fundatii si asociatii non-profit de toate tipurile, cu cele mai
bizare “obiective” pentru motivarea propriei actiuni. Nu sunt putini cei care au primit telefoane, mesaje, carora li s-a sunat la usa apartamentului sau care au fost opriti pe strada pentru tot
felul de sondaje, adeziuni sau strangeri de fonduri, fiind sensibilizati prin eventuale fotografii de copii arsi, batuti, femei lovite, plangand sau le-au fost prezentate avorturi, cu duritatea
reala a faptului in sine.
Am primit in ultimul timp mesaje spre moderare (grupul nostru devenind interesant prin faptul ca depaseste deja 400 membri), care mi-au readus in minte problema acestor
asociatii ce “incearca pe diferite cai sa rezolve lacune ale societatii contemporane”, preluand intr-un fel, din sarcinile fostului stat comunist (daca ne uitam la scopul actiunii lor) sau
acoperind indolenta si nepasarea actualului stat original postrevolutionar. Este evident deja faptul ca nimeni nu mai face nimic gratis si este si foarte usor de verificat chiar in randul
membrilor acestor asociatii, invitandu-i la a oferi timp si sustinere financiara ori vreun altfel de colaborare, acolo unde este nevoie de ajutor.
Pentru a lua nastere o astfel de asociatie, pe langa sumele necesare inscrierii ca forma juridica, mai este nevoie si de un numar destul de mare de membri fondatori din a
caror colaborare, sa rezulte mai tarziu ceva sanatos. Aceste taxe si intretinerea membrilor necesita castiguri financiare deloc neglijabile, intrucat acestia au salarii fixate de asociatie, ce
reprezinta o parte din fondurile stranse de la donatori sau eventual, din activitatile proprii colaterale (in cel mai bun caz), restul de “profit” fiind reinvestit in actiunea propriuzisa servind
scopul declarat al asociatiei.
Intrucat de regula, activitati colaterale nu exista, astfel de asociatii iau nastere tocmai pentru incasarea de fonduri (legala) din donatii diverse venite din partea
firmelor cu profit, ce au dreptul sa redirectioneze o parte din propriile impozite, ori din partea fondurilor statului sau, deloc neglijabile, primite din strainatate. Mai apoi se incearca si
sensibilizarea omului de rand, pentru scoaterea banului din buzunar sau pentru demonstrarea faptului ca se respecta statutul asociatiei. Pare o varianta mult mai simpla pentru un intreprinzator
modern si cu posibilitati de imbogatire mult mai rapide decat in cazul deschiderii unei afaceri de alt tip (mai ales productiv, unde investitiile sunt enorme). Deci, orice astfel de actiune este
o afacere si chiar mai mult decat o afacere, mai ales ca pentru atragerea de fonduri este nevoie de multe “relatii” printre oameni de la “inalte nivele” ce isi cer cota parte.
Niciodata nu vom cunoaste exact date despre aceste demersuri, si initiatorii unor astfel de fundatii, deoarece nu se doreste acest lucru neexistand o transparenta a
activitatii …
Ca nu sunt porniri de la Dumnezeu, din suflet si din dorinta altruista (asa cum vor sa para) a unor initiatori de proiecte, sta dovada faptul ca nu se aminteste nicicum in programele lor (fie ca
sunt impotriva violentei in familie, in scopul ajutorarii copiilor strazii, impotriva abuzurilor sexuale, a saraciei etc) importanta pe care preotul ortodox o are in rezolvarea problemelor de
acest gen, demonstrandu-se astfel o izolare voita fata de Biserica – desi prin vorbe se folosesc de “sustinerea” Bisericii atunci cand pare sa le fie de ajutor, fara insa a exista si o
“colaborare” la nivel de fonduri.
Suntem obligati sa ne punem intrebarea: Cum poate oare o fundatie, fara sustinere din partea Bisericii, adica fara ajutorul lui Dumnezeu prin Tainele Sale lasate noua si
prin preot, sa rezolve aceasta problema? La ce bun infiintarea unei noi asociatii, daca si Biserica rezolva aceste probleme – si nu are sustinere si apreciere din nici o parte (ba dimpotriva
chiar, este lovita in permanenta)- se poate spune foarte profesionist, prin ajutorul direct al lui Dumnezeu? Si cine ne poate explica de ce Biserica, cu aceleasi obiective si inca pe calea
mantuirii, nu beneficiaza de astfel de fonduri? Sa faci tu o alta fundatie in loc sa sprijini Biserica, e ca si cum ai tine predici dupa Sfanta Liturghie, fara sa fii preot. Sa incerci sa
inlocuiesti Harul de la Dumnezeu, primit prin Taina Preotiei, cu mestesugita vorbire omeneasca, si sa ai pretentia ca este mai de folos celor de fata.
Stim doar ca de regula, cazurile care par ca isi gasesc rezolvarea prin cabinetele de psihologie, de exemplu, prezinta o recurenta a faptelor la trecerea unui scurt timp
dupa asa-zisul tratament. Rezolvarea acestor probleme deci, nu poate fi decat rezultatul credintei sanatoase, a iubirii ce vine prin exemplul dat de Dumnezeu prin Sfintii parinti si chiar prin
Fiul Sau. Prin urmare, implicarea preotului ortodox este obligatorie, altfel nefiind decat o actiune a unei alte fundatii care nu urmareste decat strangere de fonduri ce ajung sa fie folosite, in
cea mai mare parte, pentru salarii proprii sau rotunjesc bugetele unor grupari dubioase aflate in spate, sectare, masonice etc.
Slujba Sfintei Liturghii si rugaciunile Bisericii nu pot lipsi dintr-un astfel de program al carui scop afisat este de laudat de altfel, iar lipsa acestora este semnul
cel mai clar al neprofesionalismului sau al intentiilor mascate. Se vorbeste despre introducerea unei legi prin care politia sa poata lua masuri in cazurile violentei in familie. Daca perspectiva
iadului nu sperie, cu atat mai putin o actiune a politiei in astfel de cazuri. Aceasta insa nu trebuie sa ne faca sa fim indiferenti, ci sa actionam asa cum Dumnezeu ne invata, adica sa aplicam
legile care exista deja, ale Lui Dumnezeu si o sa intelegem cat de absurd este sa concepem noi ca oameni altele, cu mai putin inteles. Deci Biserica poate face acest lucru. O sustineti? Veniti cu
propuneri si activitati de acest gen in Biserica, benevol? Dar cine mai face ceva gratis? Deci sa dam nastere unei fundatii, atunci!
Biserica suntem noi toti. Avem armele si nu le folosim, vrand sa ne construim altele.
Fara Dumnezeu nu suntem nimic, decat animale violente, asa cum Darwinismul ar vrea sa ne scuze patimile prin demonstratiile sale false. Putem merge impreuna spre atingerea telului propus, prin
Invataturile Mantuitorului. Avem o “fundatie” si inca sanatoasa, nu “de nisip” , ci lasata noua chiar de Mantuitor… si aceasta este Biserica!
Citeam acum cativa ani in cartea Parintelui Calciu Dumitreasa, “Homo americanus”, despre existenta mai multor fundatii cu titulatura rasunatoare, cunoscute chiar si la
noi, ce jonglau fonduri imense, si demonstrau actiuni deloc crestinesti, desi se prezentau ca umanitare. (- injectarea copiilor din Romania cu virusul HIV in mod intentionat, imediat dupa
revolutie, sub masca donatiei catre statul roman a vaccinului antihepatic; – construirea de temple masonice cat mai aproape de Manastirile Ortodoxe cerandu-li-se ajutorul maicutelor sau
calugarilor sub pretextul infiintarii de asezaminte pentru batrani; – alte fapte socante, dintre care imi amintesc plangand (si tot ce am scris n-a fost decat o introducere!) de istoria Maicii Heruvima (pentru lamurire, dati click).
Hristos a Inviat! Doamne ajuta!
KSLCatalin