Hramul Nasterii Maicii Domnului la Manastirea Dintr-un Lemn 2012

Hram nasterea Maicii Domnului la Manastirea dintr-un lemn 2012 slideMii de credincioşi din ţară şi de peste hotare s-au adunat ca în fiecare an la sărbătoarea Chinoviei Dintr-un Lemn, veche ctitorie voievodală de pe valea Otăsăului, ca să prăznuiască Naşterea Maicii Domnului, prima mare sărbătoare a anului bisericesc ce dăruieşte tuturor nădejdea mântuirii neamului omenesc.

Cu ocazia prăznuirii sărbătorii „Naşterii Maicii Domnului”, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Dintr-un Lemn, ctitoria voievodului Matei Basarab, care şi-a serbat Ocrotitoarea.

Sărbătoarea a început în seara zilei de vineri, cu slujba de Priveghere, la care a participat şi Chiriarhul locului, Înaltpreasfinţitul Părinte Gherasim, iar in ziua de 8 septembrie 2012, a continuat cu Acatistul „Naşterii Maicii Domnului” şi cu Sfânta Liturghie.

După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat cele două părţi esenţiale ale praznicului de astăzi: partea istorică bisericească şi partea teologică duhovnicească. „În calendarul Bisericii noastre doar două naşteri ale sfinţilor le cinstim: Naşterea Maicii Domnului, pe care o prăznuim astăzi, şi Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. De ce?… Pentru că aceste două persoane au jucat un rol deosebit în Istoria mântuirii neamului omenesc. Dacă despre Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul avem mai multe mărturii în Sfânta Scriptură, despre Naşterea Maicii Domnului prea puţin se spune în Sfintele Evanghelii; nu avem o biografie a Maicii Domnului, ştim prea puţine însemnări despre Fecioara Mari, şi acelea sunt spuse de Sfântul Evanghelist Luca. Însă, ceea ce cunoaştem despre Naşterea Maicii Domnului şi credem că este adevărat, vine din Sfânta Tradiţie. … La începutul secolului al V-lea împărăteasa Eudoxia, soţia împăratului Teodosie al II-lea a ctitorit o biserică în Ierusalim, cu hramul Naşterea Maicii Domnului, şi această biserică a fost sfinţită în ziua de 8 septembrie. Deci, de aici, de la mijlocul secolului al V-lea, între cele două sinoade ecumenice, al III-lea şi respectiv al IV-lea, s-a stabilit în Biserica creştină tradiţia ca să se prăznuiască Naşterea Maicii Domnului la această dată.” , a spus Preasfinţitul Părinte Episcop.

Răspunsurile la strană au fost oferite de către un grup de psalţi, componenţi ai corului misionar „Evloghia” al Patriarhiei Române.

La final a fost săvârşită slujba de pomenire a ctitorilor, binefăcătorilor şi ostenitorilor acestui sfânt aşezământ.

Grandoarea şi plenitudinea duhovnicească a aceastei mari sărbători ortodoxe a reunit la Mănăstirea Dintr-un Lemn oficialităţi, personalităţi culturale, stareţi şi stareţe de la mănăstirile vâlcene, preoţi şi credincioşi din parohiile eparhiei, dar şi sute de pelerini din ţară şi din străinătate.

Mănăstirea Dintr-un Lemn

Potrivit unei vechi tradiţii locale, Mănăstirea Dintr-un Lemn ar fi luat fiinţă în primele decenii ale secolului al XVI-lea, prin edificarea în acest loc a materialului unui singur stejar. Ea a fost ridicată în cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoană ce se păstrează şi azi în biserica de piatră a mănăstirii. În baza acestei tradiţii aşezarea monahală de aici poartă numele Dintr-un Lemn.

Cea mai veche mărturie despre mănăstire a fost consemnată în scris de diaconul Paul de Alep, care l-a însoţit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoriile acestuia prin Ţările Româneşti între anii 1653-1658. El susţine că un călugar ar fi găsit o icoană a Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular. În acel moment el ar fi auzit o voce ce l-ar fi îndemnat să zidească o mănăstire din trunchiul acelui copac.

Mitropolitul Ungrovlahiei, Neofit Cretanul, cercetând mănăstirea, la 29 iulie 1745, scria: „Un cioban cu numele Radu, în timpul lui Alexandru Vodă (1568-1577), a visat Icona Maicii Domnului despre care aminteşte Paul de Alep şi, tăind stejarul în care a fost găsită icoana, a facut din lemnul lui o bisericuţă, numită din această pricină Dintr-un Lemn”.

Construită chiar pe locul stejarului purtator de icoană, după toate probabilităţile pe la mijlocul secolului al XVI-lea, bisericuţa din lemn este lucrată din bârne groase, încheiate în coadă de rândunică. Are o formă dreptunghiulară, cu absida altarului decroşată, cu o lungime totală de 13 m, lăţime de 5,50 m şi o înălţime de aproximativ 4 m. Este înconjurată la exterior de un brâu în torsadă, săpat in grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, fară turla.

Primul document în care apare numele aşezământului monahal de aici poartă data de 20 aprilie 1635. Într-o altă mărturie scrisă la 27 noiembrie 1640, Matei Basarab spune că a zidit mănăstirea „de isnoavă de’ntemei”. El o înşiră printre mănăstirile pe care le-a întemeiat.

Pisania bisericii de zid, aflată deasupra intrării principale, care datează din anul 1715, scrisă la porunca lui Ştefan Cantacuzino (1714-1716), confirmă cele aflate din documentul din 1640 şi anume: faptul că biserica de zid a fost construită de Matei Basarab.

Biserica de azi prezintă în linii generale arhitectura lui Matei Basarab. Din punct de vedere arhitectonic biserica de zid este în plan triconc, cu altar octogonal, iar pronaosul se termină cu un pridvor pe stâlpi. Pe lângă icoana Sfintei Fecioare, de care este legat trecutul mănăstirii, se păstrează cele doua policandre de la Şerban Cantacuzino şi doamna Marica Brâncoveanu, cele trei icoane mari împărăteşti, precum şi alte 36 de icoane mai mici zugrăvite în anii 1833-1840 de Gheorghe Gherontie de la Hurezi. În 1715 Ştefan Cantacuzino restaurează în întregime clopotniţa mănăstirii, situată la intrarea în incinta principală şi Casa Domnească.

După restaurarea din 1938-1940, făcută de Ministerul Aerului şi Marinei, acest ansamblu monahal a devenit în mod simbolic altar de închinare pentru aviatori şi marinari.

Icoana Maicii Domnului de care este legată existenţa acestui sfânt aşezământ monahal, este păstrată cu multă veneraţie în biserica mare. Ea are dimensiuni impresionante, fiind înaltă de 1,50 m şi lată de 1,10 m. În anul 1929, Andrei Grabar de la Universitatea din Strasbourg a vizitat mânăstirea şi, studiind icoana, a identificat-o ca fiind pictată în secolul IV la mânăstirea Theothokos din Grecia, după un model care se spune ca ar fi aparţinut Apostolului Luca, cel care a pictat-o pentru prima dată pe Fecioara Maria. Conform tradiţiei, în lume se mai păstrează trei exemplare asemenea celei de la Dintr-un Lemn.

Arhidiacon Ioan Liviu Găman

Lăcașuri Ortodoxe
Din decembrie 2006, Ortodoxie, Tradiție și Meșteșug: informări, articole, dezbateri, traduceri, transmisiuni live. Organizație non-profit care inițiază proiecte în sprijinul credincioșilor.
Puteți citi paginile rețelei web Lăcașuri Ortodoxe în sistem gratuit privat, accesul fiind destinat EXCLUSIV abonaților prin email.